În confruntarea de tip „Highlander” dintre Claudio Ranieri și Gasperini, a avut câștig de cauză actualul antrenor, care și-a asigurat sprijinul lui Friedkin, în ciuda aprecierii pe care conducerea o avea pentru fostul consilier. Condiția fermă impusă de Gasperini a lăsat însă clubul fără alternativă, iar relația dintre fostul tehnician și gruparea giallorossă a ajuns la final.
Într-un comunicat oficial, clubul a transmis:
„Clubul dorește să îi mulțumească lui Claudio pentru contribuția sa semnificativă la AS Roma.
El a condus echipa într-un moment foarte dificil și îi vom fi mereu recunoscători pentru eforturile sale. Privind spre viitor, direcția noastră este clară. Clubul este solid, cu o conducere puternică și o viziune bine definită. AS Roma va fi întotdeauna pe primul loc.
Avem încredere deplină în parcursul care ne așteaptă sub conducerea tehnică a lui Gian Piero Gasperini, cu obiectivul comun de a crește, de a ne îmbunătăți și de a obține rezultate pe măsura istoriei noastre.”
Claudio Ranieri va părăsi astfel rolul de consilier pe care îl ocupa de la începutul sezonului, funcție care îi oferea o relație directă și privilegiată cu proprietarii americani ai clubului. Odată cu el, spre demisie se îndreaptă și directorul sportiv Florent Ghisolfi, numit la insistențele sale, cu care Gian Piero Gasperini nu a reușit niciodată să stabilească o relație solidă pe tema transferurilor, exprimând în repetate rânduri, inclusiv public, nemulțumiri legate de achiziții, în special de cele ratate în ultimele luni.
Ruptura dintre Ranieri și Gasperini – adus la Trigoria după nouă ani la Atalanta – s-a produs pe mai multe planuri: de la viziuni diferite asupra transferurilor, până la tensiuni privind stafful medical și timpii de recuperare ai jucătorilor după accidentări, ultimul exemplu fiind cazul brazilianului Wesley.
Punctul de cotitură a fost însă reprezentat de declarațiile dure și critice ale lui Ranieri la adresa antrenorului, înaintea meciului cu Pisa, în care a recunoscut și că actualul tehnician ar fi fost a treia sau a patra opțiune, decizia finală aparținând conducerii, nu lui.
Această poziție fermă, o declarație rece pe care Gasperini a ales inițial să nu o comenteze, a cântărit însă în discuțiile ulterioare cu conducerea, ajungându-se la un ultimatum. Relația dintre cei doi s-a deteriorat complet, cei doi neadresându-și nici măcar cuvântul în cadrul întâlnirilor oficiale ale clubului, ceea ce a eliminat orice posibilitate de reconciliere.
Principalul câștigător al situației este Gasperini, care, având un contract pe trei ani, își consolidează poziția și obține mai multă libertate în deciziile tehnice și de mercato. Antrenorul se pregătește astfel să își asume la Roma un rol de tip „plenipotențiar”, similar celui avut la Atalanta. Pentru Ranieri, în schimb, se discută o posibilă implicare în cadrul Federației Italiane de Fotbal.