Ana Bărbosu, sancționată după trei absențe la controalele antidoping
”Acum am primit de la ITA o adresă care ne anunță de o sancționare a Anei Bărbosu pentru trei 'missed test-uri'. Adică ea nu a fost găsită de trei ori (în decurs de 12 luni) de agenții antidoping la locația pe care a anunțat-o în aplicația pe care fiecare sportiv de performanță o are.
În principiu lucrurile privind perioada se vor duce către doi ani, dar nu pot da informații oficiale deoarece este o chestiune internă”, a afirmat Ioan Suciu.
Preşedintele FRG a explicat că urmează să ia legătura cu Ana Bărbosu, sportivă care se pregăteşte de ceva timp în Statele Unite ale Americii, unde este studentă la Universitatea Stanford.
”Noi în momentul de față vom analiza situația în Comitetul Executiv şi vom discuta cu Ana. Mai multe nu pot spune, pentru că informația este proaspătă şi este o chestiune care o priveşte direct”, a spus el.
”Urmează ca Ana să urmeze procedurile de atac”
Întrebat dacă Federația Română de Gimnastică va face recurs la sancțiunea ITA sau de procedură se va ocupa avocatul gimnastei, Ioan Suciu a răspuns: ”Nu ştiu. Nu vreau să vorbesc pe supoziții, vreau mai întâi să vorbim cu ea. Trebuie văzută exact poziția ei. Ea are avocat la rândul ei. Iar apoi avocatul Federației se va conecta cu avocatul ei şi vedem care sunt paşii”.
”(...) Urmează să discutăm în Comitetul Executiv, mai apoi urmează ca Ana să urmeze procedurile de atac. Eu aşa cred, cel puţin. O voi contacta şi pe Ana în scurt timp să vedem cum vede şi ea problema. Nu am vrut să credem, spun cu sinceritate, procedural am ştiut că se duc în direcţia suspendării, dar nu aşa de dură şi directă. Ne aşteptam la o suspendare, cunoscând regulamentul”, a spus Ioan Suciu, pentru Antena Sport.
ANAD îl contrazice pe Ioan Suciu: ”Până în prezent, sportiva nu a fost suspendată”
Contrar declarațiilor făcute de președintele FRG, Agenția Națională Anti-Doping a transmis că sancțiunea Anei Bărbosu nu a intrat încă în vigoare, iar sportiva are posibilitatea de a-și prezenta punctul de vedere în cadrul procedurii.
”ANAD a fost informată de International Testing Agency (ITA), în numele World Gymnastics, cu privire la acuzația care i se aduce sportivei Ana-Maria Bărbosu, pentru încălcarea prevederilor art. 2.4 din Codul Mondial Anti-Doping (Whereabouts Failures).
Precizăm că această abatere vizează neîndeplinirea obligațiilor privind furnizarea informațiilor de localizare și disponibilitatea pentru controale, nefiind vorba despre un caz de depistare a unei substanțe interzise, așa cum s-a sugerat în unele materiale apărute în spațiul public.
De asemenea, subliniem că acest caz este gestionat la nivel internațional de către ITA, în numele federației internaționale de gimnastică, iar demersurile aferente nu implică ofițeri de control doping ai ANAD, ci personal desemnat în cadrul programelor internaționale.
ANAD este informată în fiecare etapă a procedurii, însă informațiile au caracter confidențial până la finalizarea cazului și comunicarea oficială din partea ITA.
Până în prezent, sportiva nu a fost suspendată. Aceasta are dreptul să își formuleze apărarea cu privire la fiecare dintre cele trei situații reținute, care, cumulate, pot constitui o abatere de tip Whereabouts Failure.
Conform Codului Mondial Anti-Doping, pentru o astfel de abatere, sancțiunea standard este de 2 ani de suspendare, cu posibilitatea reducerii în funcție de gradul de culpă și circumstanțele specifice ale cazului.
În perioada următoare, sportiva poate accepta consecințele propuse sau poate opta pentru soluționarea cazului de către instanța competentă, conform procedurilor internaționale. ANAD monitorizează evoluția situației și va continua cooperarea instituțională cu organismele competente, în limitele atribuțiilor legale”, se arată precizat în comunicatul ANAD.
Conform regulamentelor antidoping, sportivii de performanță sunt obligați să anunțe într-o aplicație domiciliul sau locul unde se află timp de 60 de minute în fiecare zi pentru ca agenții să poată efectua teste inopinante.
Dacă un sportiv nu este găsit la locația anunțată în interval de 60 de minute acest fapt constituie încălcarea regulamentului antidoping. Trei astfel de încălcări pe parcursul unui an calendaristic duc la sancționarea sportivului, chiar dacă acesta nu are niciun test pozitiv.
Ana Bărbosu este implicată şi în altă speță, care a ajuns la Tribunalul de Arbitraj Sportive de la Lausanne, pentru medalia de bronz de la JO 2024
Tribunalul Federal Suprem Elvețian (SFT) a luat decizia, la începutul lunii februarie, de a trimite litigiul legat de medalia de bronz din finala de la sol, în concursul feminin de gimnastică din cadrul Jocurilor Olimpice de la Paris din 2024, spre reexaminare la Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS), care acordase medalia româncei Ana Bărbosu.
Bărbosu s-a clasat inițial pe locul al treilea în finala de la sol, dar a coborât pe locul al patrulea după ce delegația Statelor Unite a depus un apel în urma evoluției reprezentantei sale, Jordan Chiles. Nota americancei a fost mărită şi aceasta a urcat de pe locul al cincilea pe trei.
România a făcut sesizare la TAS, care a decis că nota inițială a americancei Chiles ar trebui păstrată deoarece apelul delegației SUA a fost făcut după termenul de un minut şi deci nu ar fi trebuit să fie valid.
Federația americană (USA Gymnastics) a precizat că a oferit o nouă probă video care atestă faptul că primul protest a fost comunicat la 47 de secunde de la publicarea notei, iar un al doilea protest opt secunde mai târziu. Totuşi, potrivit federației americane, noile dovezi nu au fost admise de TAS.
Decizie SFT: disputa Bărbosu – Chiles, redeschisă după apariția unor noi probe video
Tribunalul Federal Suprem Elvețian a anunțat în februarie că retrimite cazul la TAS, ”pe baza înregistrării audio-video descoperite după decizia luată de TAS” în favoarea Anei Bărbosu.
Curtea federală a precizat că este o probabilitate ca înregistrarea audio-video să ducă la o modificare a deciziei TAS în favoarea aplicanților (Chiles şi USA Gymnastics), având în vedere că TAS ar putea considera, în lumina acestei înregistrări, că solicitarea verbală făcută pentru Jordan Chiles a fost efectuată înainte de expirarea perioadei limită regulamentare de un minut.
Pe 5 august 2024, în finala de la sol, Ana Bărbosu a fost pentru câteva zeci de secunde medaliată cu bronz, însă americanca Jordan Chiles a depus contestație şi i s-a mărit nota, de la 13,666 la 13,766, astfel că a terminat pe poziția a treia.
Sabrina Maneca-Voinea a făcut şi ea contestație pentru nota primită (13,700), dar aceasta a fost respinsă. Ulterior, Tribunalul de Arbitraj al Sportului (TAS) a decis ca medalia de bronz să revină gimnastei Ana Maria Bărbosu, aceasta fiind urmată pe locul 4 de Sabrina Maneca-Voinea şi pe 5 de americanca Jordan Chiles.
Ulterior, atât federația de gimnastică din SUA, cât şi gimnasta română Sabrina Maneca-Voinea au făcut apel la Tribunalul Federal Elvețian.
România nu mai obținuse o medalie olimpică la gimnastică artistică din 2012 (Londra), când Sandra Izbaşa câştiga aurul la sărituri, Cătălina Ponor cucerea argintul la sol, iar echipa feminină a României lua bronz.