Vega oferă pentru Flashscore analiza sa despre dinamica unei echipe care a trecut de la statutul de outsider la cel de forță în ascensiune pe scena internațională și care va înfrunta Albiceleste cu această încredere. Dar cu o îngrijorare care persistă.
Elveția este în sferturile de finală. Vă așteptați la un asemenea parcurs și la un astfel de rezultat?
De fapt, da. Înainte de turneu, mă așteptam să ajungă atât de departe, poate chiar mai departe, sincer. Vedeam o echipă elvețiană puternică prin experiența acumulată la Cupele Mondiale și la Campionatele Europene.
De peste zece ani, ne-am calificat la aproape toate marile competiții. De fiecare dată când au întâlnit “marile” națiuni precum Franța sau Spania – campioane mondiale – au lăsat mereu o impresie bună, chiar dacă Elveția nu este considerată favorită sau o echipă spectaculoasă.
Organizarea și experiența ies imediat în evidență. Această echipă are mai multă experiență în turneele mari decât majoritatea celorlalte selecționate prezente la această competiție. Avem jucători precum căpitanul (Granit Xhaka) și (Ricardo) Rodriguez, care au câștigat chiar și o Cupă Mondială U17. Această experiență este extrem de valoroasă.
Astăzi, Elveția are ceea ce Italia avea în anii '90: un sistem în care jucătorii cresc la echipele de tineret, câștigă trofee, apoi aduc această experiență la naționala mare. Se vorbește mult despre marile vedete precum Lionel Messi, Cristiano Ronaldo, Harry Kane, dar Elveția rămâne outsiderul.
Deci nu este chiar o surpriză, având în vedere cât de greu este să joci împotriva lor?
Exact. Sunt foarte bine organizați tactic. Spre deosebire de perioada mea din anii '90, când 80% dintre noi jucam în Elveția, peste 90% din lotul actual evoluează în străinătate, în cele mai bune campionate, precum Premier League, Bundesliga sau Serie A (Manchester City, Inter Milan, Arsenal).
Nu au banca de rezerve a Franței sau a Angliei, dar ceea ce trimit pe teren este experiență pură.
Ce fel de meci așteptați împotriva Argentinei?
Am văzut Argentina de două ori și este de bătut. Uitați-vă la meciul cu Egipt, dacă lăsăm la o parte problemele de arbitraj.
Această Cupă Mondială, comparativ cu cele pe care le-am trăit eu, este diferită... și nu într-un sens bun pentru viitorul fotbalului. Este îngrijorător pentru tineri să vadă că pe teren poți face orice și că arbitrul nu mai contează. Respectul pentru autoritatea arbitrului dispare. Dacă arbitrul nu mai este cea mai importantă persoană de pe teren, fotbalul este pierdut.
Credeți că Elveția ar putea fi dezavantajată pentru că are mai puțină “greutate” sau influență decât Argentina?
Aici este problema. Intri într-un meci cu un gigant precum Argentina și Messi, dar o faci cu gândul că nu va fi fair-play. Te temi că la prima greșeală vei primi galben sau roșu, sau că se va dicta un penalty împotriva ta.
Sunt sigur că antrenorul Murat Yakin le spune băieților: “Nu suntem favoriți aici, fiți atenți la fiecare fault pentru că totul va fi împotriva noastră.” Trebuie să te pregătești mental mai mult decât tactic atunci când simți că sistemul poate fi împotriva ta.
Dar pe teren, Elveția poate ține piept Argentinei?
Da, pentru că am văzut Argentina având probleme cu Egipt. Era condusă cu 2-0 și a avut o a doua șansă să câștige cu 3-2. Desigur, nu trebuie să-l lași pe Messi singur nici două minute, pentru că poate face magie, dar Elveția are o șansă reală să-i învingă. A reușit deja asta cu Spania și Franța.