Faza a făcut înconjurul lumii și a readus în prim-plan un portar care, cu ani în urmă, a renunțat să apere pentru țara natală pentru a aștepta convocarea la naționala Marocului.
Citește și: Statisticienii au stabilit naționalele favorite să câștige Cupa Mondială înainte de startul optimilor
Sâmbătă, povestea mai adaugă un capitol interesant. Pentru a doua oară la un turneu mondial, Bono va avea în față chiar Canada.
Reîntâlnirea are o semnificație aparte. Bono s-a născut la Montreal și ar fi putut fi de cealaltă parte a terenului, dar a ales să-și scrie povestea purtând tricoul Leilor din Atlas.
Familia lui Bono a locuit puțin timp în Canada. Când avea doar trei ani, părinții au decis să se întoarcă la Casablanca, unde portarul a crescut, a început să joace fotbal și și-a format identitatea. Acolo a apărut visul de a apăra pentru Maroc, cu mult înainte să-și imagineze că va avea vreodată șansa să reprezinte o altă națională.
Alegerea lui Bono
Această alegere a fost pusă la încercare în 2013. Înainte să debuteze la prima reprezentativă a Marocului, Bono a primit o convocare din partea Canadei. Atunci, antrenorul Benito Floro voia să profite de portarul născut la Montreal, dar a primit un refuz. Chiar dacă nu avea nicio garanție că va fi chemat de Maroc, Bono a preferat să aștepte.
Răsplata a venit câteva luni mai târziu. În august 2013, Bono a debutat pentru naționala Marocului și de atunci nu a mai ieșit din circuit. Astăzi are 94 de selecții și face parte din cea mai de succes generație din istoria țării. A câștigat Cupa Africii pe Națiuni, a ajutat Marocul să ajungă în semifinalele Cupei Mondiale din 2022 și s-a impus ca unul dintre pilonii echipei.
Cariera la cluburi
În paralel, cariera la cluburi a cunoscut și ea o ascensiune rapidă. După ce a plecat de la Wydad Casablanca, a trecut prin fotbalul spaniol și a atins apogeul la Sevilla, unde a câștigat de două ori Europa League, a fost desemnat cel mai bun portar din La Liga în sezonul 2021/22 și a terminat între primii trei portari ai lumii atât la premiul The Best, cât și la Trofeul Yashin. Din 2023, apără pentru Al-Hilal.
În acest sezon, Bono a menținut același nivel ridicat. Marocanul a avut un procentaj de 70% la paradele la șuturi pe poartă și a fost unul dintre artizanii parcursului lui Al-Hilal, care a încheiat campionatul Arabiei Saudite cu a doua cea mai bună apărare. La 35 de ani, rămâne unul dintre cei mai de încredere portari din fotbalul internațional.
Parada atipică
La Cupa Mondială, însă, prestația sa de excepție a venit în fazele eliminatorii. După o grupă discretă, Bono a arătat din nou de ce este recunoscut ca specialist la penalty-uri. Contra Olandei, a apărat execuția lui Summerville cu o mișcare neconvențională, decisivă pentru calificarea Marocului între cele mai bune 16 echipe.
Citește și: Program optimi de finală
Faza a atras atenția prin execuție. În loc să riște cu o plonjare, portarul a rămas în picioare și a făcut doar o deplasare laterală înainte de a interveni. Decizia a fost luată pe baza analizelor staff-ului tehnic privind tiparul de execuție al atacantului olandez. Imaginea paradei a devenit virală și a fost discutată de portari și analiști din întreaga lume.
Acum, destinul îl aduce pe Bono în fața țării unde a început totul. Canada este locul nașterii sale, dar nu a fost niciodată destinația pe care și-o imagina pentru cariera sa. La 13 ani după ce a refuzat convocarea Canadei, ajunge în optimi ca unul dintre cei mai importanți jucători ai Marocului și cu șansa de a elimina chiar naționala care, la un moment dat, a încercat să-l convingă să schimbe tabăra.