Istoria este presărată cu celebrele "sufocări în tenis" - meciuri în care unii jucători păreau să dețină controlul total, dar care au fost copleșiți de tensiune în apropierea liniei de sosire.

Jana Novotna a plâns după ce jocul ei s-a destrămat în finala de la Wimbledon din 1993 împotriva lui Steffi Graf, când era pe punctul de a câștiga titlul, dar nu a putiut face față tensiunii.

Nici măcar marea Serena Williams (41 de ani) nu a fost imună, pierzând în fața cehoaicei Karolina Pliskova (31 de ani) după ce a condus cu 5-1 în setul al treilea al sfertului lor de finală de la Australian Open 2019.

Cine ar putea uita finala Openului Franței din 2004, când argentinienii Gaston Gaudio și Guillermo Coria s-au lăsat pe rând copleșiți de îndoieli și de tensiune de-a lungul a cinci seturi dramatice, ambii irosind pe rând pozițiile câștigătoare până când Gaudio a triumfat în cele din urmă.

Ediția din acest an a turneului de la Wimbledon va aduce, fără îndoială, mai multe exemple și nimeni nu ar trebui să fie surprins, potrivit lui Katie Mobed, care a ajutat mai mulți sportivi britanici în ceea ce privește abordarea lor mentală.

Ea spune că tenisul este cel mai provocator sport din punct de vedere emoțional.

PROVOCĂRI UNICE

"Există o serie de provocări unice cu care trebuie să se confrunte jucătorii de tenis de elită. Jocul seamnă cu luptele de gladiatori, fără ca jucătorii să aibă unde să se ascundă și fără niciun coechipier sau manager care să ajute la devierea presiunii", a declarat Mobed.

"Solicită o rezistență și o putere imprevizibilă într-un interval de timp nespecificat, iar sistemul unic de punctaj transformă efectiv fiecare meci într-o lovitură de pedeapsă."

Mobed, vorbind în cadrul campaniei Vodafone Connection Fuels Champions, spune că timpul de gândire între puncte și meciuri poate submina chiar și încrederea unor jucători precum campionii în exercițiu Novak Djokovic (36 de ani) și Elena Rybakina (24 de ani).

"Ei se confruntă cu ceea ce s-ar putea descrie ca fiind o tortură mentală. Jucătorii de tenis probabil că joacă tenis doar aproximativ 10 minute din fiecare oră în care se află pe teren", a spus ea.

"Iar restul timpului este timpul dintre meciuri, dintre seturi, schimbarea terenurilor, în care sunt singuri cu gândurile lor".

Fostul număr unu mondial al Marii Britanii, Andy Murray (36 de ani), cunoaște prea bine bagajul emoțional pe care îl pot purta jucătorii de tenis, pierzând patru finale de Grand Slam înainte de a trece în cele din urmă de linia de sosire la US Open 2012.

Primul său titlu la Wimbledon un an mai târziu - punând capăt unei așteptări de 77 de ani pentru un campion masculin britanic - a fost de o tensiune sufocantă în Centre Court.

Având în vedere cât de multe așteptări și-a asumat la Wimbledon de-a lungul anilor, Mobed consideră că a făcut față în mod admirabil.

"Este un exemplu fantastic de persoană care a muncit din greu pentru a-și descoperi forța mentală", a spus ea.