"Am leucemie, dar o voi învinge jucând pe atac"
Sunt cuvintele lui Sinisa Mihajlovic dintr-o conferință de presă susținută pe data de 13 iulie 2019.
Pe 29 octombrie 2019, fostul sportiv suferea un transplant de măduvă osoasă la Spitalul Sant'Orsola din Bologna, iar clubul Bologna a anunțat că vor continua alături de tehnicianul sârb atât timp cât starea acestuia de sănătate o va permite. Mihaljovic a fost demis, totuși, la începutul lunii septembrie din cauza rezultatelor slabe din Serie A.
Vineri, 16 decembrie, familia a anunțat că Sinisa Mihajlovic a decedat.
Mesajul transmis de familia lui Mihajlovic
"Soția sa Arianna, împreună cu copiii lor Viktorija, Virginia, Miroslav, Dusan și Nikolas, nepoata Violante, mama Vikyorija și fratele Drazen, în durere comunică moartea nedreaptă și prematură a soțului, tatălui, fiului și fratelui lor exemplar, Sinisa Mihajlovic. A fost un profesionist extraordinar și un om bun cu toată lumea.”
”A luptat cu curaj împotriva unei boli cumplite. Le mulțumim medicilor și asistentelor care l-au urmărit de-a lungul anilor, cu dragoste și respect, în special Dr. Francesca Bonifazi, Dr. Antonio Curti, Prof. Alessndro Rambaldi și Dr. Luca Marchetti. Sinisa va fi mereu alături de noi. Trăiește prin toată dragostea pe care ne-a dat-o".
Carieră prolifică pentru Mihajlovic
Mihajlovic își începuse cariera de fotbalist în țara sa natală, care pe atunci se numea Iugoslavia. Fiu al unei mame croate și al unui tată sârb, s-a născut la Vukovar, dar a crescut în Borovo, în apropiere, unde a făcut primii pași ca jucător înainte de a se muta în Voivodina.
În 1990, a făcut marele salt la echipa fenomen Steaua Roșie Belgrad, formație în care se regăseau nume precum Savicevic, Prosinecki, Stojanovic și Jugovic.
Alături de Steaua Roșie, Mihajlovic a câștigat Cupa Campionilor, învingând Olympique Marseille în finala de pe stadionul San Nicola din Bari. A ajuns în Italia în 1992, semnând cu Roma.
Italia a devenit a doua lui casă. A mai trecut pe la Sampdoria, Lazio și Inter.
Și-a încheiat cariera de fotbalist în 2006. A marcat 69 de goluri și a oferit 55 de pase decisive în 455 de meciuri.
Palmares impresionant
Palmaresul este impresionant: Mihajlovic a cucerit 3 titluri naționale cu Vojvodina (1989) și Steaua Roșie (91 și 92), două în Italia, cu Lazio (2000) și Inter (2006), 4 Cupe ale Italiei cu Lazio (2000 și 2004) și Inter (2005 și 2006), 3 Supercupe ale Italiei cu Lazio 98 și 2000) și Inter Milan (2005). Cu Steaua Roșie, pe lângă Cupa Europei, a câștigat și Cupa Intercontinentală în 1990. O Cupă a Cupelor cu Lazio în 1999, o Supercupă Europeană în același an, tot cu biancocelesti.