Adversarii lor din Croația nu au fost prea încântați înainte de meci de faptul că omul ales să arbitreze meciul era tot de origine arabă - localnicul din Qatar, Abdulrahman Al Jassim, care, de altfel, nu a oficiat decât un singur meci la întreaga competiție de până atunci.
În ciuda unui penalty refuzat în mod evident pentru echipa europeană, Croația și-a confirmat poziția de ușoară favorită și a obținut medalia de bronz în Qatar. Să analizăm meciul din punct de vedere al datelor.
Dacă în meciul de deschidere dintre cele două echipe la această Cupă Mondială s-a înregistrat o remiză fără goluri, de data aceasta nu a durat mult până la venirea golurilor.
Iar acest lucru era de așteptat, deoarece la precedentele două Cupe Mondiale primele goluri în meciurile pentru medalia de bronz s-au marcat în primele cinci minute.
Croatul Joško Gvardiol a deschis scorul de data aceasta în minutul 7, după o fază fixă și o pasă cu capul a lui Ivan Perišić.
Acesta a fost urmat, două minute mai târziu, de un alt fundaș, Achraf Dari, care a marcat la celălalt capăt al terenului tot după o lovitură liberă.
Ultima dată când un fundaș central a marcat într-una din finalele Cupei Mondiale a fost în meciul pentru titlu din 2006, când italianul Marco Materazzi a înscris golul victoriei.
Golul victoriei în acest meci a venit tot în prima repriză, Mislav Orsic reușind lovitura decisivă pentru țara balcanică cu o finalizare spectaculoasă. După pauză, marocanii au rămas vizibil fără energie și nu au mai reușit să găsească soluții pentru a reveni pe tabelă.
Scăderea forței de joc a echipei africane a fost de înțeles, în condițiile în care trei fundași Saiss, Aguerd și Mazraoui, accidentați, nu au jucat în acest meci, în timp ce El Yamiq și Dari au ieșit și ei în timpul meciului, tot din cauza unor accidentări.
Omul de fier al liniei defensive marocane a fost în mod clar Achraf Hakimi, care a fost titular în toate meciurile africanilor.
La debutul său într-un meci de medalie la Cupa Mondială, fundașul dreapta a înregistrat patru tacklinguri reușite, cu un total de 27 pentru întregul turneu, cele mai multe la o cupă mondială din 2014 încoace, când argentinianul Javier Mascherano a terminat cu 30.
Conform statisticilor, a fost un meci echilibrat pe Khalifa International Stadium. După cum se poate vedea în cele trei linii de jos, ambele echipe au înregistrat un număr aproape identic de pase, puțin sub 500.
Un raport similar a existat și în ceea ce privește numărul de atacuri, croații având doar cu cinci mai multe decât Marocul.
Numele lui Luka Modric, în vârstă de 37 de ani, a fost cel mai des pomenit în legătură cu naționala croată pe parcursul turneului, dar echipa care joacă în tricouri cu carouri are cel puțin alți doi eroi.
Primul este fundașul central Josko Gvardiol, fundașul în vârstă de 20 de ani a marcat un gol în meciul pentru medalia de bronz și a avut din nou o evoluție remarcabilă în defensivă.
El a încheiat turneul cu un record de 37 de mingi respinse și pare extrem de puțin probabil ca vreunul dintre finaliști să îl detroneze de pe primul loc în această măsurătoare.
Al doilea nume este Ivan Perišić. Un om cheie în formația antrenorului Dalic, a fost titular în toate meciurile, iar în ultima sa prestație a gestionat cu abilitate toată partea stângă a terenului.
Deși de obicei este o extremă de profesie, Perišić a fost și un jucător indispensabil în defensivă la acest turneu.
A reușit și o pasă de gol, ceea ce îl face al doilea cel mai productiv jucător de la ultimele trei Cupe Mondiale. La aceste turnee, a marcat șase goluri și a înregistrat cinci pase de gol, fiind depășit doar de Lionel Messi.
Importanța lui Perisic de-a lungul turneului și în prestația sa finală a fost confirmată de treimea de atac a Croației în meciul pentru medalia de bronz.
53% din incursiunile lor în atac, mai mult de jumătate, au fost conduse de croați pe flancul stâng al lui Perisic.
Jucătorul în vârstă de 33 de ani a combinat cu Mislav Orsic pe această latură pe toată durata meciului și tocmai de pe această parte a marcat Orsic golul victoriei.
Croația s-a calificat la șase Cupe Mondiale de când și-a declarat independența față de Iugoslavia, câștigând medalii de trei ori. Succesul lor incredibil constă într-un bronz în Franța în 1998, un argint în Rusia în 2018 și acum un alt bronz în Qatar în acest an.
Vă mulțumim că ați fost alături de noi pentru penultimul Qatar Data. Ediția finală, bineînțeles, ne așteaptă mâine, după punctul culminant al turneului, finala dintre Argentina și Franța.