UPDATE:
În vârstă de 41 de ani, Burleanu l-a învins pe unicul său contracandidat, Ilie Ştefan Drăgan, care a primit doar 5 voturi. Sorin Răducanu, un al treilea posibil candidat, nu a participat la alegeri, dosarul său fiind respins la începutul acestei luni de Comisia de verificare a dosarelor de candidatură pentru funcțiile de conducere din cadrul FRF.
Candidatura lui Răzvan Burleanu a fost contestată în mass-media de mai mulți oameni din fotbal, printre care şi Ilie Ştefan Drăgan şi Sorin Răducanu. Aceştia au susținut că preşedintele în exercițiu nu ar fi avut dreptul să mai candideze. Răzvan Burleanu se află la conducerea FRF din 2014, fiind la cel de-al patrulea său mandat consecutiv în funcția de preşedinte al instituției, cu unul mai mult decât prevede statutul federației.
Burleanu a explicat în mai multe rânduri că, deşi statutul FRF prevede o limită de trei mandate, regula a fost introdusă în timpul primului său mandat, care nu se ia astfel în considerare.
Răzvan Burleanu conduce Federația Română de Fotbal din 5 martie 2014, atunci când a câştigat alegerile pentru preşedinție în dauna celorlalți trei candidați: Vasile Avram, Gheorghe Chivorchian şi Sorin Răducanu. La momentul respectiv, el avea 29 de ani şi devenea cel mai tânăr preşedinte al FRF.
La scrutinul din 18 aprilie 2018, Burleanu s-a impus încă din primul tur, fiind votat de 168 dintre cei 254 de membri afiliați prezenți la Adunarea Generală. Principalul său contracandidat, Ionuț Lupescu, component al 'Generației de aur', a obținut doar 78 dintre voturile preşedinților de cluburi şi ai Asociațiilor Județene. Pe locul trei s-a clasat fostul fotbalist Marcel Puşcaş, cu 8 voturi, iar pe cel de-al patrulea Ilie Drăgan, fost lector al Şcolii Federale de Antrenori, care nu a strâns niciun sufragiu.
La alegerile din 12 aprilie 2022, Răzvan Burleanu a fost unicul candidat, fiind votat în unanimitate de cei 266 de membri prezenți dintre cei 278 afiliați la Adunarea Generală desfăşurată la Arena Națională din Capitală.
Răzvan Burleanu s-a născut la 1 iulie 1984, la Bacău. Este fiul unui fost fotbalist al echipelor FCM Bacău şi Ceahlăul Piatra Neamț, Gheorghe Burleanu, acesta având peste 300 de meciuri în primul eşalon.
La vârsta de şapte ani s-a înscris la Centrul de copii şi juniori al lui FCM Bacău, participând apoi la selecțiile pentru echipele reprezentative de juniori.
De la 14 ani a urmat cursurile Şcolii de Arbitri, fiind arbitru până la 19 ani. A urmat cursurile Colegiului Național 'Gheorghe Vrânceanu' din Bacău şi Facultatea de Ştiințe Politice din cadrul Şcolii Naționale de Studii Politice şi Administrative (SNSPA) din Bucureşti. La SNSPA a obținut un masterat, iar la Universitatea Națională de Apărare Carol I a urmat cursuri de specializare în domeniul politicilor şi strategiilor de securitate. A obținut doctoratul, la SNSPA, în domeniul schimbărilor organizaționale produse în România ca urmare a proceselor instituționale de europenizare.
A lucrat succesiv la: Primăria municipiului Bacău, Parlamentul României - Comisia juridică, Autoritatea Electorală Permanentă, Administrația Prezidențială - Departamentul pentru minorități naționale.
A fost preşedintele Federației Române de Minifotbal (2012-2014), pe care a fondat-o. În 2012, a pus, la Praga, alături de alți reprezentanți ai minifotbalului din Europa, bazele Federației Europene de Minifotbal, fiind votat în unanimitate preşedinte al acesteia, mandat pe care l-a deținut până în ianuarie 2017. În 2013, la Birmingham, în Marea Britanie, împreună cu ceilalți preşedinți ai forurilor continentale din întreaga lume şi cu alți oficiali din minifotbal, a pus bazele Federației Internaționale de Minifotbal.
La 20 aprilie 2021, Răzvan Burleanu a fost ales în Consiliul FIFA, iar în 3 aprilie 2025 a fost reconfirmat în funcție. Actualul mandat în Consiliul FIFA, valabil până în 2029, îi aduce acestuia şi poziția de membru al Comitetului Executiv UEFA.
Ieșire nervoasă a lui Ilie Drăgan
Ilie Drăgan, candidat la funcția de preşedinte al Federației Române de Fotbal, a avut o ieşire nervoasă în timpul alegerilor care au loc la Casa Fotbalului, din cauză că nu a fost lăsat să vorbească la prezidiu în fața membrilor afiliați prezenți la Adunarea Generală a FRF.
El a încercat să îşi citească discursul pregătit, însă mai mulți oficiali din conducerea FRF, printre care secretarul general adjunct Gabriel Bodescu şi juristul Adrian Stângaciu, dar şi reprezentanți ai unor cluburi l-au împiedicat, oprindu-i microfonul şi cerându-i să plece, mai ales că procedura de vot începuse.
Drăgan a coborât de la prezidiu, însă nici acolo nu a fost lăsat să vorbească, iar doi dintre oamenii de securitate l-au blocat cu mâinile şi aproape l-au imobilizat, încercând să îl evacueze cu forța din sala de alegeri. Ulterior, el a sărit trei rânduri de scaune şi şi-a a citit discursul în fața reprezentanților mass-media.
"Nu este normal să nu fiu lăsat să vorbesc în fața Adunării Generale. Sunt candidat la preşedinția FRF. Dacă nu, voi vorbi aici, fără microfon. Nimeni nu are cum să-mi interzică să vorbesc. Lăsați-mă să vorbesc... Lăsați-mă în pace. Am un discurs, membrii afiliați au dreptul să ştie ce se întâmplă. Nu se poate aşa ceva, asta nu e democrație, asta este dictatură", a spus Drăgan pe un ton ridicat.
"OK, dacă mă dați afară, mă luați pe sus. Luați-mă pe sus dacă vreți, luați-mă pe sus (n.r. - îşi ridică mâinile, moment în care este blocat cu mâinile de oamenii de securitate). Nu pune mâna pe mine... lăsați-mă să vorbesc. Eu sunt foarte liniştit pentru că sunt pregătit pentru acest lucru. Frica este instaurată, cum vrem să creştem copii şi tineri cu frică? Domnule Burleanu, asta este mentalitatea pe care o transmitem copiilor?", a adăugat el.
Candidatul a cerut de asemenea o cabină de vot pentru a se asigura secretul votului, lucru respins de organizatori.
Adunarea Generală în cadrul căreia au loc alegerile pentru preşedinția Federației Române de Fotbal se desfăşoară în aceste momente la Casa Fotbalului.
Preşedintele în exercițiu al Federației Române de Fotbal, Răzvan Burleanu, şi Ilie Ştefan Drăgan, sunt cei doi candidați la şefia FRF. Sorin Răducanu, un al treilea posibil candidat, nu a participat la alegeri, dosarul său fiind respins la începutul acestei luni de Comisia de verificare a dosarelor de candidatură pentru funcțiile de conducere din cadrul FRF.
Știrea inițială
Actualul președinte a subliniat că decizia de a intra din nou în cursă pentru funcția de președinte a venit ca urmare a sprijinului consistent primit din partea membrilor afiliați.
Discursul lui Răzvan Burleanu la alegerile FRF
"De 10 ani nu ne mai vedem doar cu ocazia Adunării Generale. Ne asumăm împreună direcțiile de dezvoltare, ne aliniem strategiei Federația Română de Fotbal.
Fiecare membru afiliat are posibilitatea de a se regăsi în această strategie și viziune, unde fiecare își găsește locul în acest ecosistem fotbalistic. Nu vom lăsa pe nimeni în urmă. Astăzi este un moment de normalitate, pe care îl trăim o dată la patru ani, un moment de alegeri, pentru un nou mandat.
Candidez nu doar pentru că statutul îmi permite, fiindcă limita de mandate, pe care am stabilit-o împreună, se aplică doar pentru viitor. Fie vorba între noi, suntem singura structură sportivă națională cu o limită de mandate, ci pentru că mă bucur de încrederea voastră și pentru că îmi place să câștigăm împreună.
Peste 80% dintre voi mi-ați trimis scrisori de susținere și mă bucur. Vreau ca, alături de colegii mei, să continuăm să creștem în anii următori", a spus Răzvan Burleanu.