Întreaga seară s-a desfășurat într-o atmosferă electrizantă. În minutul 10, arbitrul a întrerupt jocul pentru ca simbolul Argentinei să se poată bucura de ovațiile fanilor entuziasmați. Deși aceasta ar fi putut fi impresia, adversara africană, considerată mai slabă pe hârtie, nu a venit doar pentru un meci demonstrativ, iar Messi și colegii săi au fost nevoiți să-și arate calitățile pentru ca momentul festiv să nu se transforme într-un fiasco total.
Era însă evident că argentinienii și-au subordonat întregul joc unui singur obiectiv: ca eroul lor să-și ia rămas-bun în stil mare. Uneori, lucrurile păreau însă forțate, iar faptul că beninezii îl marcau pe Messi cu doi jucători s-a făcut simțit.
Vorbim totuși despre unul dintre cei mai buni jucători din istorie. Datele sale din acest meci au fost net dominante. În cele 90 de minute, a avut nouă încercări de șut și 12 atingeri ale mingii în careul advers.
Valoarea cumulată a golurilor așteptate (xG) a ajuns la 1,97. Cum cinci dintre șuturi au fost cadrate, metrica privind calitatea finalizărilor (xGOT) a urcat chiar la un excelent 2,35.
Cu atât mai surprinzător este faptul că Messi nu a reușit să înscrie din acțiune. Efortul extrem l-a făcut să caute finalizarea chiar și din poziții din care, în mod normal, ar fi ales pasa. Modelul bazat pe date a consemnat nu mai puțin de patru ocazii mari ratate.
În special faza din ultimele minute, când a șutat inexplicabil peste poartă de la câțiva metri, deși aceasta era complet goală, a arătat că până și cel mai bun jucător poate ceda sub presiunea emoțiilor. S-a simțit la fel de inconfortabil în duelurile unu la unu și la dribling, unde i-a reușit o singură încercare din patru și a pierdut mingea de opt ori.
Ceea ce i-a lipsit la eficiența finalizărilor a compensat, ca de obicei, prin calitatea distribuției și creativitate. Componenta creativă a jocului său a rămas la cele mai înalte standarde. Messi a generat pase decisive așteptate (xA) în valoare de 0,73 și a oferit patru pase-cheie care au dus direct la șut.
La scurt timp după pauză, spectacolul său a început cu adevărat, când a trimis mingea din corner direct pe capul lui Nicolás Otamendi. La scurt timp, a bifat și magica sa a 70-a pasă decisivă pentru echipa națională, creându-i o poziție de șut lui Nico Paz, căruia i-a fost suficient aproximativ un minut pe teren pentru a marca primul său gol la reprezentativă.
Faptul că Messi a dirijat cu autoritate ofensiva, în ciuda ocaziilor ratate, este evidențiat și de volumul jocului său cu mingea. A încheiat partida cu 91 de atingeri, găsindu-și coechipierii în treimea ofensivă în 29 dintre cele 41 de situații (71% eficiență). În plus, a avut șase conduceri progresive ale mingii și 10 pase-cheie reușite, destabilizând constant blocul defensiv al Beninului.
Golul mult dorit a venit în cele din urmă în minutul 74. După un fault asupra lui Agustína Giaye în careu, a luat mingea și a trimis-o fără ezitare, din penalty, sub bara transversală.
Argentina și-a prelungit astfel invincibilitatea pe teren propriu la 11 meciuri consecutive. După fluierul final, însă, metricile avansate au trecut pe plan secund. Messi s-a așezat în fața tribunelor și, într-un discurs emoționant de aproape zece minute, și-a luat definitiv rămas-bun de la echipa pe care o iubește.
„Îmi veți lipsi. Îi mulțumesc lui Dumnezeu că sunt argentinian, sunt mândru că sunt argentinian și că am putut să-mi împlinesc visul alături de voi”, a spus căpitanul emoționat chiar pe gazon, în timp ce zeci de mii de oameni din tribune vărsau deja lacrimi.
Discursul final al celui născut la Rosario a devenit însă tot mai emoționant. „Mă va durea foarte mult că nu voi mai veni aici ca jucător. Vă pot promite că, dacă ar depinde de mine, aș vrea să joc aici până la sfârșitul vieții, pentru că să evoluez pentru echipa națională a Argentinei este cel mai frumos lucru care mi se putea întâmpla”, a adăugat legendarul jucător.