Cum a devenit Jude Bellingham arma secretă a Angliei la Cupa Mondială

Mijlocașul și atacantul au format un parteneriat de temut în America de Nord, iar calitatea lor a fost decisivă pentru Anglia în fiecare meci disputat până acum, cei doi marcând 10 dintre cele 11 goluri ale naționalei până în acest moment.

Fiind cele două talente de clasă mondială din lot, nu e de mirare că au avut un asemenea impact și, cel mai probabil, vor continua să fie decisivi atât timp cât vor juca.

Golurile lui Kane erau aproape o certitudine, însă multe semne de întrebare planau asupra lui Bellingham înainte de startul turneului, iar el a răspuns la fiecare dintre ele ori de câte ori a avut ocazia.

Aici, Flashscore analizează datele din spatele rolului său de lider pentru Cei Trei Lei.

Cel mai bun jucător al Angliei

Bellingham a fost cel mai bun jucător al Angliei la Cupa Mondială 2026, având o medie de 7,9 la ratingul Flashscore în cele 404 minute jucate până acum – cea mai mare din lot și a opta din întregul turneu (dintre cei cu peste 300 de minute jucate).

Vara sa a fost marcată de două evoluții solide împotriva Croației și RD Congo, o prestație ștearsă cu Ghana și două meciuri excepționale în victoriile cu Panama și Mexic.

Cea mai recentă apariție a lui Bellingham a fost apogeul unui turneu fantastic până acum – cu adevărat una dintre cele mai memorabile evoluții individuale într-un tricou al Angliei și o demonstrație clară că este unul dintre cei mai buni mijlocași din lume.

Tânărul de 23 de ani este una dintre principalele amenințări ofensive ale lui Thomas Tuchel și contribuie atât prin pericolul propriu la poartă, cât și prin ocaziile create pentru colegi.

O amenințare serioasă la poartă

Bellingham, chiar dacă nu se află la nivelul maxim al partenerului său Kane, este una dintre cele mai mari arme ale Angliei în ofensivă și a demonstrat că reprezintă un pericol constant în această vară.

La nivel statistic, a marcat de patru ori dintr-un xG (goluri așteptate, fără penalty) de 2,07 – ceea ce evidențiază eficiența sa la finalizare – având totodată 28 de atingeri în careul advers (al 13-lea cel mai bun din turneu), nouă driblinguri reușite și un xG on target de 4,77.

Această ultimă statistică arată că, atunci când șutează, șansele ca mingea să intre în poartă sunt semnificativ mai mari – confirmând atât calitatea finalizărilor lui Bellingham, cât și pozițiile periculoase în care ajunge.

Harta șuturilor tânărului de 23 de ani arată și zonele în care se regăsește, ceea ce, ținând cont că este mijlocaș, demonstrează o abilitate excelentă de a temporiza cursele și de a fi la locul potrivit, la momentul potrivit.

Mijlocașul legendar Roy Keane a lăudat această calitate a lui Bellingham, comparându-l cu marii mijlocași ai Angliei din trecut.

"Are acea prezență pe teren. Sincronizarea cu care pătrunde în careu, vezi de unde pornește, nu știu dacă poți antrena așa ceva," a spus Keane în podcastul Stick to Football.

"Mulți jucători ajung prea devreme acolo, dar la el e vorba de calm, de timing, nu știu dacă poți antrena așa ceva. (Steven) Gerrard, (Frank) Lampard, (Paul) Scholes, acești băieți pândesc mereu."

Interesant este că șapte dintre cele nouă șuturi pe poartă ale sale au fost trimise în partea dreaptă a portarului, ceea ce sugerează un stil preferat de finalizare sau un unghi de abordare care îi aduce rezultate.

Abilități de playmaker și conexiunea cu Kane

Superstarul tânăr al Angliei are o influență care depășește simpla marcare a golurilor, Bellingham fiind și un creator esențial pentru Cei Trei Lei.

Mijlocașul a creat până acum opt ocazii din acțiune – doar Noni Madueke are mai multe în lotul Angliei – și are o pasă decisivă, în timp ce a reușit 64 de acțiuni cu mingea și 47 de pase reușite în treimea adversă din 64 încercate.

Ceea ce iese în evidență la acțiunile sale cu mingea este numărul mare al acestora în și în jurul treimii ofensive, subliniind impactul său în zonele-cheie ale terenului.

Bellingham poate influența jocul și din zone mai retrase, șase dintre pasele sale care au dus la șuturi venind din spate, nu din apropierea careului.

Aceste calități nu fac decât să întărească parteneriatul cu Kane. Deși cei doi nu pasează foarte des direct unul către celălalt pentru a crea ocazii – deși pot face asta, așa cum s-a văzut la al doilea gol cu Mexic – mișcarea și pericolul lor general cântăresc mult mai mult.

Mișcarea fără minge a lui Bellingham îi obligă pe fundași să ia decizii pe care nu și le doresc și poate dezorganiza structura defensivă, creând mai mult spațiu pentru ca Kane să profite.

Funcționează și invers, pentru că apărătorii sunt atrași natural de principalul pericol, Kane, lăsând astfel mai mult spațiu pentru mișcarea excepțională a lui Bellingham și cursele sale perfect temporizate despre care am vorbit mai devreme.

Inconstanță în dueluri

Un aspect de urmărit la jocul lui Bellingham este o ușoară inconstanță în duelurile de pe teren. Când se află la cel mai bun nivel, așa cum s-a văzut cu Croația, Panama și Mexic, Bellingham câștigă majoritatea duelurilor: cinci din șapte cu Croația, 10 din 16 pe Azteca și 11 din 17 cu Panama.

Atunci când lucrurile nu merg la fel de bine, mijlocașul poate avea dificultăți în a controla jocul la nivelul dorit; a reușit doar două dueluri câștigate la un loc în meciurile cu Ghana și RD Congo, iar partida cu Ghana a fost una în care s-a remarcat mai puțin.

Această constanță va fi necesară în sferturile de finală cu o echipă a Norvegiei cu mai mulți mijlocași talentați, în special Martin Odegaard, care va încerca să dicteze jocul, și Sander Berge, care probabil va fi cel mai apropiat adversar al lui Bellingham pe teren, cel puțin ca poziționare.

Bellingham va trebui să fie la cel mai înalt nivel pentru meciurile rămase ale Cei Trei Lei la Cupa Mondială – deși nu este o descoperire revoluționară. Contribuțiile sale pe tot terenul vor fi absolut vitale pentru șansele Angliei de a obține gloria mondială pentru doar a doua oară în istorie.

Urmărește aici duelul Angliei cu Norvegia pe Flashscore