Cum a reușit Spania să anuleze complet Franța și să ajungă în finala Cupei Mondiale

Gândul la mașinăria spaniolă de pase, metronomică, care primise doar un singur gol pe tot parcursul turneului, în fața unei echipe franceze iconice ce avea în atac jucători precum actualul Balon de Aur Ousmane Dembele, golgheterul la egalitate al actualei Cupe Mondiale Kylian Mbappe și incredibil de talentatul Michael Olise.

Doar trei goluri primite în total de ambele echipe la Cupa Mondială

Ultima întâlnire dintre cele două echipe, în semifinalele Ligii Națiunilor de anul trecut, a fost un meci cu nouă goluri, iar cum La Roja a învins și Les Bleus în semifinala Campionatului European din 2024, această partidă a reprezentat o șansă pentru echipa lui Luis de la Fuente de a realiza o triplă unică.

Didier Deschamps, care deja stabilise un nou record de meciuri conduse la Cupa Mondială odată cu această partidă, avea și oportunitatea de a deveni antrenorul cu cele mai multe victorii în turneu, dacă Franța ar fi ajuns în finală.

Pentru a pune provocarea ambelor echipe în perspectivă, Franța câștigase toate cele șase meciuri anterioare, marcând 16 goluri și primind doar două, în timp ce Spania avea cinci victorii și o remiză, cu 11 goluri marcate și doar unul primit, în victoria cu Belgia.

Spania a păstrat aceeași formulă de start, în timp ce Deschamps a decis să-i introducă pe Aurelien Tchouameni și Bradley Barcola în locul lui Manu Kone și Desire Doue.

Ritmul s-a stabilit rapid

Ritmul partidei a fost stabilit încă din primele minute, La Roja intrând rapid în joc și impunând tempo-ul prin câteva acțiuni de pase tăioase.

Chiar dacă Les Bleus nu alergau doar după minge, au fost vizibil greoi la multe mingi, iar când Adrien Rabiot a primit primul cartonaș galben al meciului pentru un fault întârziat, nu a surprins pe nimeni.

Rodri a fost o prezență impunătoare în fața apărării, iar distribuția sa (86,6% pe parcursul celor 90 de minute), precum și cele 16 dueluri unu la unu încercate, dintre care 11 câștigate – ambele cele mai bune cifre din meci – au fost motivele principale pentru care jucători ca Mbappe, Olise și Bradley Barcola au avut mari dificultăți să scape de marcaj.

La cealaltă poartă, Lamine Yamal a fost scos din joc datorită unei prestații defensive disciplinate a francezilor, însă masca a căzut în minutul 20, când Lucas Digne l-a lăsat pe Lamine să-i scape din marcaj.

Oyarzabal deschide scorul

Înainte să poată evalua pericolul, intervenția sa l-a doborât pe spaniol în careu și i-a oferit lui Mikel Oyarzabal șansa de a marca pentru a cincea oară la acest turneu.

În ciuda încercărilor francezilor de a-l destabiliza, rezultatul nu a fost niciodată pus la îndoială, Oyarzabal transformând cu siguranță penalty-ul, fără șanse pentru Mike Maignan.

A fost singurul său șut pe poartă și singura atingere în careul advers pe tot parcursul meciului; totuși, cele șapte dueluri încercate, dintre care trei câștigate, arată cât de mult a muncit pentru echipă.

Franța a părut pierdută minute bune și nu a semănat deloc cu echipa care defilase până acum în turneu.

Durerea lui Saliba

La jumătatea reprizei, William Saliba, singurul jucător de pe teren cu procentaj de 100% la pase reușite, s-a accidentat serios.

Înlocuitorul său, Maxence Lacroix, nu a reușit să pună probleme spaniolilor în cele peste 60 de minute petrecute pe teren, nereușind nici măcar să încerce un tackling, cu atât mai puțin să câștige unul.

La fel s-a întâmplat și cu atacul francez, doar Olise reușind să câștige unul dintre cele trei tackling-uri încercate. Barcola, Dembele și Mbappe au terminat meciul fără să încerce măcar un tackling, niciunul neavând vreun șut pe poartă înainte de pauză.

Așteptările că Les Bleus nu vor fi la fel de inofensivi în repriza secundă aveau un temei, însă situația a rămas neschimbată.

Laporte și Cubarsi, de excepție

Cu Aymeric Laporte și Pau Cubarsi excepționali în defensiva Spaniei, ambii cu procentaj de 100% la pasele în treimea adversă, acest lucru le-a permis lui Pedro Porro și Marc Cucurella să urce pe benzi și să blocheze progresul francezilor.

Când jucătorul celor de la Tottenham a urcat din nou în atac, cursa sa nu a fost urmărită, iar o pasă excelentă de la Dani Olmo l-a lăsat pe Porro singur cu portarul, acesta ducând scorul la 2-0 pentru Spania.

Având în vedere cât de lipsită de idei a rămas Franța în atac, nu era greu de anticipat că, la acel moment, meciul era deja jucat pentru ei.

Câteva încercări târzii, dar imprecise, ale francezilor au fost inutile, deși merită menționat că la finalul partidei au egalat numărul total de șuturi al Spaniei (11), ba chiar au avut mai multe pe poartă (trei față de două).

Prea puțin, prea târziu din partea Franței

Toate aceste șuturi pe poartă au venit abia din minutul 81 încolo, iar statisticile nu reflectă deloc povestea reală a meciului.

Un meci în care Franța a fost depășită la toate capitolele și nu a controlat niciun moment jocul, lucru care cu siguranță îl va deranja pe Deschamps și staff-ul său.

Lamine putea face ca scorul să fie și mai dureros, dacă golul său din final nu ar fi fost anulat pentru offside, în timp ce cartonașul galben primit de Mbappe pentru un fault inutil asupra lui Unai Simon a arătat clar frustrarea lui și a echipei Franței.

A șasea partidă fără gol primit din ultimele șapte pentru o echipă a Spaniei care a ajuns la șase victorii consecutive la Cupa Mondială – cea mai lungă serie de victorii, la egalitate cu echipa triumfătoare din 2010 – înseamnă că, indiferent cu cine va juca în finala de duminică, adversara va avea o misiune extrem de dificilă pentru a ridica trofeul.

Vezi aici statisticile meciului.