A numi acel meci doar ”cel mai bun al anului” ar fi insuficient. Inter–Barcelona 4-3, returul semifinalei Champions League 2024-2025, a însemnat mult mai mult: o poveste memorabilă, o seară care va rămâne în istoria fotbalului european, unul dintre acele dueluri pe care le revezi oricând cu aceeași plăcere și pe care le povestești generațiilor următoare.
Pentru a înțelege cu adevărat ce s-a întâmplat, este necesar să privim cu o săptămână în urmă, la meciul tur jucat pe Montjuïc, pentru că astfel de nopți nu apar întâmplător. Pe stadionul Olimpic Lluís Companys, partida s-a încheiat 3-3, lăsând însă impresia unei povești neterminate.
Inter a început în forță, cu călcâiul inspirat al lui Marcus Thuram și execuția spectaculoasă a lui Denzel Dumfries, două goluri care păreau să ofere un avantaj decisiv.
Barcelona a replicat prin calitatea individuală a jucătorilor săi: Lamine Yamal a electrizat tribunele cu unul dintre golurile sale ieșite din tipare, un dribling și un șut de stângul care au părut să sfideze logica, iar Ferran Torres a restabilit egalitatea.
După pauză, Inter a trecut din nou în avantaj prin Dumfries, însă catalanii au revenit la 3-3 grație unui șut al lui Raphinha, care a lovit transversala și apoi spatele lui Yann Sommer – portarul avea să se revanșeze din plin la retur – înainte ca mingea să intre în poartă. Și nu s-a terminat aici.
Greu de uitat golul de 4-3 al nerazzurrilor, marcat de Henrikh Mkhitaryan și anulat ulterior de VAR pentru un offside la limită.
Rezumat meci tur: Barcelona Inter 3-3 (30 aprilie 2025)
Meciul anului: goluri, epopee, fotbal
Cu această încărcătură emoțională, pe 6 mai, San Siro devine decorul uneia dintre acele seri memorabile pe care fotbalul le oferă rar, dar care rămân definitive în istoria lui. Inter începe în forță, la fel ca în tur: Lautaro Martínez deschide scorul, iar Hakan Çalhanoğlu face 2-0 din penalty.
Scenariul părea să se repete, cu Barcelona refuzând să cedeze și găsind, din nou, soluții în curajul și inspirația lui Lamine Yamal. Eric García și Dani Olmo, amândoi cu lovituri de cap, restabilesc egalitatea, iar doar intervențiile lui Sommer îl împiedică pe tânărul din Rocafonda să închidă meciul mai devreme.
Totuși, cu trei minute înainte de final, nici portarul elvețian nu mai poate interveni la dubla execuție a lui Raphinha, care finalizează remontada: 3-2 pentru Barça, într-un Meazza redus la tăcere, martor al unui vis nerazzurro ce părea să se destrame. Dar exact atunci meciul trece într-o altă dimensiune. Atunci devine legendă.
Intrăm în prelungiri, în ultima fază. Inter recuperează mingea prin Denzel Dumfries, în timp ce Barcelona cere fault asupra lui Gerard Martin, însă astfel de contacte sunt rareori sancționate în competițiile europene.
Balonul ajunge în careu, la firul ierbii, iar cel care apare la finalizare nu este Lautaro Martínez, nici Marcus Thuram, nici Mehdi Taremi, ci Francesco Acerbi, fundașul central de fier al nerazzurrilor, care finalizează ca un atacant veritabil. Se afla exact acolo unde trebuia: demarcare impecabilă, șut puternic și precis sub transversală, Wojciech Szczęsny este învins, iar Barça cedează.
Rezumat video: Inter - Barcelona 4-3 (6 mai 2025)
Strigătul lui Frattesi
Nu a fost doar un gol frumos, ci unul care va rămâne în istorie. San Siro a explodat, valul emoțional a cuprins totul, inclusiv pe Barcelona, rămasă între uimire și epuizare. S-a ajuns astfel la prelungiri, unde epopeea cerea, ba chiar impunea, un ultim capitol. Iar acesta a fost scris de Davide Frattesi, cu golul de 4-3 care a trimis Inter în finală și a oferit fotbalului o nouă imagine emblematică: sprintul lui spre peluză, cățărarea pe gard și bucuria alături fanii săi, strigătul spre cer, vocea pierdută în noapte.
Este fotografia unui meci și a unei duble care a avut de toate: tehnică, greșeli, măreție, disperare, bucurie. Inter-Barcelona 4-3 nu a fost doar o semifinală retur de Champions League, ci un roman perfect, scris și trăit în cel mai crud mod pentru blaugrana și cel mai minunat pentru nerazzurri, pe care fotbalul îl poate cunoaște.
