Ajuns la finalul carierei sale de atacant de elită, Dzeko a avut o perioadă de neuitat la Inter de când a sosit de la Roma în urmă cu doi ani.

El a fost adus ca înlocuitor pentru Romelu Lukaku, după ce acesta a ales o revenire dezastruoasă, pe bani mulți, la Chelsea, un simbol al modului în care problemele financiare au forțat un club care tocmai câștigase titlul în Serie A să scadă nivelul.

Șapte goluri în campionat în cel de-al șaselea și ultimul său sezon la Roma păreau să semnifice sfârșitul unui atacant care trecuse peste o copilărie traumatizantă în Bosnia devastată de război pentru a deveni cel mai bun marcator din toate timpurile al țării sale și câștigător al mai multor titluri de campion.

Acele sezoane în capitala italiană nu au reușit să aducă niciun trofeu, în ciuda faptului că a fost coechipier cu o serie de jucători talentați precum Mohamed Salah, Alisson Becker, Daniele De Rossi și Francesco Totti, chiar dacă acesta din urmă era pe final de carieră.

Punctul culminant a fost, fără îndoială, atingerea semifinalelor Ligii Campionilor în 2018, după ce a revenit de la trei goluri în urmă pentru a elimina Barcelona, la un sezon după ce a marcat 39 de goluri, un record al clubului.

Dar, deși Dzeko nu a depășit bariera de 20 de goluri de când a ajuns în semifinale, el este considerat cheia de către antrenorul lui Inter, Simone Inzaghi, lipiciul care le ține împreună atacul.

"Edin este un mare jucător care ajută echipa atât în atac, cât și în apărare", a declarat Inzaghi în noiembrie.

"El adaugă mult și va continua să facă acest lucru. Dacă ar fi după mine, i-aș reînnoi contractul".

Dzeko a marcat doar de cinci ori în 2023, dar ar putea fi în continuare titular la Istanbul datorită capacității sale de a livra atunci când contează.

Acesta este motivul pentru care este favorit în echipa de start a lui Simone Inzaghi și, de asemenea, motivul pentru care este gata să își prelungească șederea la Inter pentru încă un sezon, în ciuda scăderii capacității sale de a marca și a vârstei înaintate.

Ridicarea din moloz

Dzeko a ratat titlul în Serie A la două puncte în sezonul trecut, dar sub comanda lui Inzaghi a adăugat două Cupe și Supercupe ale Italiei la cele trei titluri de campion pe care le-a câștigat la City și Wolfsburg, unde a avut marea sa șansă.

Acum se află în fața celui mai important meci din viața sa împotriva echipei pe care a ajutat-o să devină puterea care este astăzi.

Golul său egalizator împotriva lui Queens Park Rangers în mai 2012 a pregătit terenul pentru golul victoriei lui Sergio Aguero din ultimul minut, care a adus primul titlu de campioană a lui City din 1968 încoace.

Succesul de pe teren este departe de copilăria sa din timpul Războiului din Bosnia, din Otoka, o zonă de la periferia orașului Sarajevo plină de blocuri turn cu 30 de etaje, la vederea lunetiștilor sârbi care pândeau pe dealurile de deasupra.

Copiii din cartierul său așteptau ca focurile de armă din timpul conflictului etnic să se stingă înainte de a ieși să se joace cu mingea.

Într-o zi, în timpul asediului sângeros de la Sarajevo, viața lui Dzeko a fost salvată de mama sa, care l-a împiedicat să iasă să se joace cu prietenii săi - șapte dintre ei aveau să fie uciși la scurt timp de o bombă care a explodat pe teren.

Când a fost luat de mic pentru a juca la Zeljeznicar, unul dintre cele mai bune cluburi din Bosnia, a fost nevoit să se antreneze în sala de sport a școlii, deoarece stadionul lor se afla pe linia frontului și era împânzit de tranșee.

Această experiență din copilărie l-a marcat mult pe Dzeko, care face muncă umanitară pentru copiii bolnavi din țara sa natală împreună cu soția sa Amra, cu care are patru copii.

"Edin este solid, puternic, stabil. A trecut prin multe în viață și în fotbal" , a declarat tatăl său, Midhad, pentru AFP în urmă cu doi ani.

"A știut cum să facă față presiunii și cum să se descurce".