Jucătorul portughez a dezvăluit detaliile și a explicat cât de meticulos au pregătit „Pescărușii” transferul, pe parcursul mai multor luni, discutând chiar cu foști coechipieri și adversari.
De asemenea, el a vorbit despre viața de la sosirea la Brighton și despre coechipierii care l-au impresionat până acum, după un start bun de campanie.
Împlinirea unui vis din copilărie
Flashscore: Cum a fost experiența ta în Premier League până acum? Povestește-ne puțin despre această aventură la Brighton.
Costinha: „Experiența a fost incredibilă, pentru că este o scenă pe care majoritatea jucătorilor vor și visează să ajungă. A fost o recompensă să trăiesc aceste momente în fiecare zi”, a declarat Costinha.
„În fiecare săptămână sunt meciuri importante și, mai presus de toate, a fost o experiență incredibilă: rutina zilnică, modul în care privesc fotbalul și fiecare detaliu, precum și felul în care fac tot posibilul să ne ajute să progresăm.
„Brighton se concentrează în special pe potențialul jucătorilor, iar lotul nostru are mulți fotbaliști tineri. A fost foarte diferit față de Rio Ave sau Olympiacos, dar a fost o experiență interesantă. Să joci în Premier League este incredibil.”
Încă te adaptezi, dar ai evoluat în aproape fiecare meci. Te-ai obișnuit cu ritmul frenetic al fotbalului englez?
„După primul meci, împotriva lui Aston Villa, am intrat în minutul 66, am câștigat și am trăit un sentiment incredibil. Apoi am ajuns acasă în acea zi – sau poate în ziua următoare – și am început să mă gândesc: «Wow, tocmai am debutat în Premier League».
„Era un vis pe care îl aveam din copilărie, unul care părea foarte îndepărtat, aproape imposibil de atins. Chiar și astăzi sunt zile în care stau întins în pat înainte să adorm și mă gândesc: «Chiar se întâmplă asta? Sunt cu adevărat în Premier League?»
„Sau uneori, la finalul antrenamentului, când mergem la sala de forță: «Wow, este cu adevărat minunat să fiu aici și să trăiesc acest moment». În ceea ce privește debutul, a fost o zi normală, dar după meci s-a produs un declic și totul a devenit special. A fost un sentiment de nedescris.”
Ne poți da câteva exemple despre această nouă realitate din Anglia?
„Principalele diferențe pe care le-am observat țin de modul în care funcționează clubul. Totul este făcut cu atenție la detalii și cu mare grijă. Și meciurile au un ritm diferit.
„La început, am crezut că nu voi simți o diferență atât de mare, pentru că sunt un jucător puternic, căruia îi place latura fizică a jocului, dar odată ce intri în meciuri, este cu totul altă lume.
„Ritmul este diferit, cu tranziții și pressing pe tot terenul. Brighton este cunoscută și pentru faptul că îi place să preseze și reacționează bine atunci când pierde mingea.
„Cu doar câteva zile în urmă, antrenorul ne-a arătat că suntem echipa din Premier League care acoperă cea mai mare distanță în timpul meciurilor. Din punct de vedere fizic, ni se cere foarte mult. A fost un test foarte, foarte dificil pentru mine.”
Privind atmosfera de pe stadioane, ai simțit pasiunea fanilor? Cum te-ai adaptat la oraș și la club, cu toate aceste experiențe noi?
„Brighton nu este cunoscută pentru cei mai pasionați suporteri, dar atmosfera a fost bună. Și meciurile din deplasare au fost o experiență grozavă, stadioanele fiind mereu pline.
„Am jucat pe Old Trafford în fața a peste 70.000 de oameni. A fost incredibil, un stadion istoric, iar noi am câștigat după ce am fost conduși. Eram conduși cu 2-0 și am învins cu 3-2.
„A fost un sentiment incredibil. Deocamdată nu pot spune nimic negativ, pentru că am început sezonul foarte bine. A fost un vis, o experiență de nedescris.”
Ai menționat mai devreme victoria cu Manchester United, dar și faptul că ați învins campioana Arsenal a fost special. A fost cireșa de pe tort până acum?
„Este încă foarte devreme. Desigur, trebuie să visăm măreț și să muncim pentru a merge mai departe. Asta am făcut.
„În săptămâna dinaintea meciului cu Arsenal, antrenorul Fabian Hurzeler ne-a spus că este posibil să câștigăm. Și eu mă adaptez la această mentalitate complet diferită, dar îmi place această ambiție.
„În timpul ședințelor din acea săptămână – avem multe ședințe – șeful ne-a spus că Arsenal fusese campioană în sezonul precedent și că fusese cea mai constantă echipă la toate capitolele: «Îmi place foarte mult antrenorul, Arteta. Echipa este incredibilă și avem cel mai mare respect pentru ea, dar cred că avem șanse mari să câștigăm, mai ales acasă. Avem strategia noastră».
„Adevărul este că echipa a îmbrățișat pe deplin ideea antrenorului. Am jucat cu intensitate în primele 15-20 de minute și am recuperat mingea de mai multe ori în jumătatea adversă. Arsenal a încercat să construiască, dar nu a putut crea ocazii de gol, iar în jurul stadionului a început să se audă un murmur.
„Antrenorul nostru acordă o mare importanță mai multor lucruri: în primele cinci minute trebuie să câștigăm prima aruncare de la margine, să obținem primul fault, să câștigăm primul duel și să executăm primul corner.
„Așa am reușit să le afectăm încrederea celor de la Arsenal, să ne creăm ocazii și să marcăm înainte de pauză. Apoi am înscris la începutul reprizei secunde, iar al treilea gol a fost cireșa de pe tort.”
Viața la Brighton și reflecții despre Portugalia
Brighton a avut un start excelent de sezon. Dacă s-ar încheia acum campionatul, ar fi perfect, nu?
„Desigur că ar fi. Acest club are un mod incredibil de a lucra. Aproape totul este gestionat pe baza statisticilor. Au fost stabilite obiective pentru următorii cinci ani, precum și o strategie pentru atingerea lor.
„Tot ce își doresc, ce se poate întâmpla sau nu. Dar nu vreau să insist asupra acestui subiect. Unul dintre obiective este ca echipa să joace în continuare în competițiile europene și să ajungă în Champions League. Dacă s-ar încheia acum campionatul, am fi acolo, iar acel obiectiv ar fi fost atins (la momentul interviului, Brighton era pe locul trei, n. red.).
„Clubul a crescut mult în ultimii ani și joacă un fotbal foarte spectaculos. A creat o metodă și un stil care au ajutat-o să vândă jucători unor cluburi importante.
„Toți cei din staff îmbrățișează această metodă; cu toții tragem în aceeași direcție. Cine face lucrurile diferit pleacă – nu le pasă.
„Acesta este un alt motiv pentru care experiența a fost atât de diferită. Nu am venit cu această mentalitate de la Rio Ave sau Olympiacos, deși ambele sunt cluburi extraordinare, care m-au ajutat să mă dezvolt.
„Aici, la Brighton, detaliile sunt complet diferite. Vreau să rămân, pentru că a fost o experiență extraordinară.”
Cum a fost adaptarea la oraș?
„A fost mai ușoară decât mă așteptam. Am plajă, dar nu am nisip, ci doar pietre (râde). Acesta a fost unul dintre cei mai călduroși ani din Anglia în ultima perioadă, mai ales în Brighton.
„Am petrecut ultimii ani la Atena și am avut o viață extraordinară acolo, dar dacă pui totul în balanță – fotbalul și calitatea vieții – aici este mult mai bine.
„Clubul îmi oferă tot sprijinul, nu doar mie, ci și iubitei mele, pentru a fi cât mai relaxați. Ne ajută cu totul.
„Vor să ne simțim confortabil și ca fotbalul să fie singura noastră grijă. Adaptarea a fost bună. La început căutam case, dar după ce am rezolvat această problemă, lucrurile s-au așezat.”
Cum arată rutina ta zilnică între antrenamente, meciuri și odihnă?
„Viața mea va fi foarte diferită acum. Vom avea mai multe meciuri într-o lună; va fi o cursă. Mai mult de jumătate dintre partide vor fi în deplasare, ceea ce presupune multe călătorii, iar noi avem și UEFA Conference League.
„Dar rutina mea zilnică este normală. Plec de acasă în jurul orei opt și locuiesc la cinci minute de baza de antrenament. Iau micul dejun la club, apoi fac tratament și exerciții de preactivare. Antrenamentul durează, de obicei, o oră și jumătate, o oră și 45 de minute, iar uneori două ore.
„Facem adesea și muncă suplimentară; 10 sau 15 minute după antrenament, majoritatea rămânem pentru exerciții în plus: fundașii centrali au o ședință specifică, iar fundașii laterali fac același lucru.
„Există un staff specializat diferit care lucrează cu jucătorii de pe fiecare post. În funcție de zi, putem merge la sala de forță și să lucrăm mai mult pentru picioare sau partea superioară a corpului. Aproape întotdeauna iau prânzul la club.”
Înțelegi tot ce îți spun oamenii? Cât de bine vorbești engleza?
„Fac lecții de engleză și încă progresez. Pronunția de aici este mai agresivă și mi-a fost mai greu să o înțeleg, dar acum sunt mult mai bine. Și clubul este preocupat de acest aspect. Avem un profesor de engleză la dispoziție și fac lecții.
„După aceea, când plec de la baza de antrenament, trag un pui de somn. Stau acasă sau ies la plimbare cu iubita mea și câinele nostru. Centrul orașului Brighton este la 15-20 de minute de casa mea.
„Profităm la maximum de timpul liber, ieșind la plimbare și luând cina. Mă culc la ora 22:00 sau 22:30. În zilele libere, pentru că suntem la aproximativ o oră și 15 minute distanță, mergem la Londra. Am fost deja acolo cu familia mea, când au venit să mă viziteze.”
Ai menționat mai devreme importanța datelor la Brighton și în întregul grup de cluburi deținut de Tony Bloom. Poți explica povestea transferului tău?
„Am făcut imediat o impresie bună. Am observat asta încă de la primele discuții și din primele zile de antrenament, în relația cu stafful și cu ceilalți jucători.
„În ceea ce privește transferul meu, aveau un raport complet cu datele mele: cât alerg în regim de intensitate ridicată în timpul meciurilor, câți kilometri parcurg în medie și cum este mentalitatea mea. Aveau în vedere și alți fundași dreapta.
„Cu un an și jumătate înainte de finalizarea transferului meu, au început să întrebe diverși jucători care îmi fuseseră adversari sau coechipieri pe când aveam 18 ani la Rio Ave, unde nu jucam, ci doar mă antrenam cu prima echipă.
„Au întrebat cum eram la antrenamente și în afara lor și cum ajunseseră aceștia să mă cunoască. Mai târziu, au discutat cu unii dintre foștii mei antrenori. Cred că au vorbit chiar și cu stafful lui Luis Freire.
„Apoi au extins căutarea și i-au contactat pe cei mai apropiați prieteni ai mei. Au vorbit, de exemplu, cu Aderlan Santos. Suntem foarte apropiați, iar el m-a ajutat mult. Suntem prieteni și mă cunoaște foarte bine.
„Au vorbit cu Marcelo, care joacă acum la Leiria. Nu mi-a fost niciodată coechipier; am jucat doar împotriva lui. Marcelo a venit apoi să vorbească cu mine și mi-a povestit despre asta.
„Îți poți da seama cât de departe merg pentru a reduce marja de eroare atunci când transferă un jucător. Am 26 de ani, dar aici mă simt deja ca un veteran; sunt unul dintre cei mai în vârstă jucători din lot.
„Clubul analizează în detaliu totul: antrenamentele, meciurile, transferurile și alimentația. Pentru a ajunge aici și a reuși, jucătorii trebuie să fie la cel mai înalt nivel din toate punctele de vedere. Eu nu am făcut excepție.”
Vorbind despre naționala Portugaliei, ți-au plăcut primele patru meciuri din era Jorge Jesus? Ce părere ai despre situația dintre el și Cristiano Ronaldo?
„S-au spus deja foarte multe despre acest subiect – chiar prea multe. Nu cred că este sănătos să rămânem blocați în această problemă, pentru că situația se va rezolva în cel mai bun mod posibil, sper.
„Cu toții – jucători, oficiali, selecționer, suporteri și presă – trebuie să tragem în aceeași direcție, susținând și ajutând Portugalia să câștige cât mai mult posibil.
„Dar, vorbind despre fotbal, a fost clar pentru toată lumea în ultimele patru meciuri că am fost foarte competitivi și am reușit să câștigăm, ceea ce este cel mai important.
„Din punct de vedere fotbalistic, cred că a fost foarte pozitiv. Nu este ușor nici pentru antrenor, nici pentru jucători într-un timp atât de scurt, dar suntem pe drumul cel bun.
„Există o conexiune bună între jucători și am văzut deja câteva idei tactice, deși cred că trebuie să le acordăm mai mult timp.
„Șeful, Jorge Jesus, are idei bune despre joc. Am și câțiva foști coechipieri care au vorbit cu mine despre el și spun că a fost cel mai bun antrenor pe care l-au avut vreodată din punct de vedere tactic.
„Așa că sunt convins că naționala va progresa. Acesta este un alt motiv pentru care încerc să ajung la națională: mi-ar plăcea să experimentez colaborarea cu el.”
Începuturile la Rio Ave, ascensiunea din Grecia și legătura cu părinții
Ai petrecut șapte sezoane la Rio Ave, de la academie până la echipa sub 23 de ani și apoi la prima echipă. Ce amintiri ai din acea perioadă?
„Rio Ave este o poveste frumoasă și am fost foarte fericit la Vila do Conde. Privind în urmă, au fost momente în care m-am plâns: «Poate am pierdut un an sau doi aici, pentru că mi-a luat ceva timp să fac tranziția către prima echipă».
„Acum, cu mintea mai limpede, îmi dau seama că a fost drumul perfect. Rio Ave mi-a întins o mână de ajutor când aveam cea mai mare nevoie și m-a ajutat să devin omul care sunt astăzi.
„Am ajuns la club într-o situație dificilă. La 17 ani, am fost dat afară de SC Braga și le-am spus părinților că pentru mine fotbalul s-a încheiat. Nu asta îmi doream, iar părinții mei făcuseră sacrificii uriașe încă de când începusem să joc.
„Făcuseră totul pentru ca mie să nu-mi lipsească nimic și să mă pot dedica fotbalului. Apoi, când am fost dat afară de SC Braga – și cred că meritam să fiu dat afară după sezonul pe care îl avusesem – m-am simțit pierdut.
„Aproape tot ce aveam era acolo (la Braga), iar de pe o zi pe alta totul s-a terminat. A fost un șoc destul de mare pentru mine. Le-am spus părinților că fotbalul s-a încheiat, că urma să renunț pentru că nu eram bine. Fusesem dat afară și aveam probleme și la școală.
„Simțeam că îmi dezamăgesc părinții. «Ce voi face acum?» Părinții mei lucrau în agricultură. Oricât de mult îmi plăcea, nici eu nu voiam să lucrez în acel domeniu. Când a apărut șansa de a juca la Rio Ave, ceva s-a schimbat în mintea mea: «Aceasta este ultima mea șansă și trebuie să profit de ea cu orice preț».”
Care sunt următoarele tale obiective: să te impui în Premier League cu Brighton sau poate să accepți o altă provocare la un club mai important?
„Sunt aici de puțin timp, iar lucrurile au mers bine. Încă nu am jucat multe meciuri, dar colectiv ne-am descurcat foarte bine și îmi place la nebunie această experiență.
„Nu exclud un club portughez, unul dintre cluburile mari din Portugalia, dar vreau să mă impun la Brighton și să încerc să rămân în Premier League, pentru că mă aflu într-o lume diferită.”
Cine sunt principalele tale modele?
„Părinții mei sunt principalele mele modele. Nu erau interesați în mod special de fotbal, dar acum au fost nevoiți să înceapă să-l urmărească. Cristiano Ronaldo a fost mereu un model pentru mine datorită mentalității sale.
„Mi-a plăcut mereu să-i urmăresc videoclipurile, felul în care joacă și modul în care muncește. Printre jucătorii care evoluează pe postul meu se numără Kyle Walker, Achraf Hakimi și Trent Alexander-Arnold. Joao Cancelo este incredibil.
„Nuno Mendes este și el senzațional. La club îmi trimit videoclipuri cu el, Hakimi și Cancelo pentru inspirație. Aceștia sunt modelele mele.”
Observ că devii emoționat de fiecare dată când vorbești despre părinții tăi. Ai vrea să le transmiți ceva?
„Doar să le mulțumesc. Știu cât de recunoscător le sunt și încerc să le arăt tot mai mult prin gesturi mici, cum ar fi o îmbrățișare. Când eram mai tânăr, nu aveam atât de mult această mentalitate, dar încerc să le ofer cât pot de mult.
„Încă nu le-am cumpărat o casă, dar am făcut mai multe călătorii împreună. O casă este un vis al meu și sper să-l îndeplinesc.
„Prima călătorie pe care am făcut-o în familie a fost când aveam 21 de ani, când am mers la Troia. Am ieșit din satul nostru, din zona noastră de confort. Toată familia a venit cu noi și l-am luat chiar și pe câinele meu.
„Au fost momente extraordinare și foarte plăcute. Mai târziu, am reușit să-i duc în Grecia, iar apoi au venit să mă viziteze aici, la Brighton.
„Iubita mea este, de asemenea, o persoană foarte importantă. Am început să ne întâlnim când am fost dat afară de SC Braga, iar ea este din Braga. Mi-a fost alături de-a lungul întregii călătorii.”
Care antrenori te-au impresionat cel mai mult? Ai menționat deja doi.
„Toți și-au lăsat amprenta într-un fel. Antrenorul Mateus, la juniorii lui Rio Ave, m-a împins până la limită și mi-a spus: «Trebuie să progresezi. Bați la ușa echipelor naționale de tineret ale Portugaliei, dar trebuie să te îmbunătățești în anumite privințe».
„Antrenorul Pedro Cunha m-a impresionat și el. Aveam o echipă sub 23 de ani foarte tânără și jucam un fotbal incredibil. Am început să joc la echipă la 18 ani.
„Luis Freire m-a ajutat enorm. Am lucrat cu el timp de trei ani. Au fost ani de învățare continuă. Este puțin ca mine: este nebun după munca lui și crede cu tărie în ceea ce face. Spunea: «Dacă 10 ore de muncă nu sunt suficiente, muncește 12».
„Jose Luis Mendilibar este puțin old school în anumite privințe, dar este o persoană incredibilă. Latura sa umană este extraordinară. Poate construi legături puternice cu jucătorii la antrenamente și ne împinge mereu de la spate.
„După ce am ezitat dacă să merg la Olympiacos, el a crezut în mine și în munca mea. Am câștigat campionatul Greciei, Cupa și Supercupa și am jucat în UEFA Europa League și Champions League.
„A fost o experiență incredibilă. Dar ar fi nedrept să menționez doar anumite persoane și să nu vorbesc despre stafful tehnic. Președintele lui Rio Ave m-a ajutat mult și a crezut mereu în mine.”
Ai jucat la Olympiacos timp de două sezoane și cunoști bine țara. Noua generație de jucători greci are mai multe talente. Care este secretul?
„Nu aș spune că liga Greciei este mai bună decât cea a Portugaliei, dar nivelul nu este foarte diferit. Este un campionat foarte puternic și competitiv.
„La Olympiacos, pretențiile sunt uriașe, iar când remizăm un meci, ai senzația că am pierdut. Când se întâmplă asta, oamenii nu îți spun bună dimineața; se uită altfel la tine.
„Am remizat acasă cu Rangers în UEFA Europa League, iar a doua zi aveam antrenament. Nu ne-au salutat și s-au uitat suspicios la noi.
„Vorbind despre tinerii jucători, aveam mai multe talente în lotul lui Olympiacos, precum Christos Mouzakitis, care joacă acum la Hull City. Nu este ușor pentru un jucător să treacă de la academie la prima echipă și să debuteze, pentru că pretențiile sunt mereu ridicate și trebuie să câștigăm fiecare meci.
„Giannis Konstantelias, care joacă acum la Borussia Dortmund și a suferit o accidentare gravă, este un nume de urmărit. Am jucat împotriva lui când evolua la PAOK și mi-a creat mari probleme în două ocazii. Băiatul are o calitate extraordinară.”
Brighton a fost o rampă de lansare pentru mai mulți jucători în ultimele sezoane. Care dintre coechipieri te-au surprins cel mai mult?
„Este o întrebare foarte dificilă, dar avem mai mulți jucători. Cel care m-a surprins cel mai mult este Pascal Gross, deși el nu este o surpriză pentru nimeni; a fost deja desemnat Jucătorul lunii.
„Are 35 de ani, dar devotamentul și pasiunea sa la antrenamente și în meciuri sunt peste medie. În fiecare zi, după antrenament, rămâne pe teren încă 15 minute pentru a lucra la finalizare și pentru a exersa lovituri libere sau penalty-uri.
„La vârsta lui, parcurge aproximativ 13 kilometri la fiecare trei zile. Mă gândesc: «Cum este posibil?» Face pressing ca un nebun.
„Dar avem un lot cu multă calitate. Charalampos Kostoulas a avut o adaptare dificilă sezonul trecut, cu mai multe accidentări, pentru că se obișnuia cu intensitatea din Premier League. Este foarte puternic din punct de vedere fizic, dar ritmul este diferit aici, în Anglia.
„Și Luka Vuskovic m-a surprins foarte mult. Are 19 ani și o maturitate impresionantă. Îmi place mult și Diego Gomez. A jucat mai multe meciuri sezonul trecut și s-a descurcat foarte bine în acest an.
„Și Malick Yalcouye. Sincer, în presezon m-am uitat la el – un puști slab și mic de statură – și avea abilități incredibile. Dar apoi m-am gândit: «Va primi acest băiat șansa de a juca în Premier League la 65 de kilograme?»
„În primele meciuri pe care le-am jucat, trecea de adversari cu o ușurință incredibilă, se întorcea de lângă ei, scăpa cu mingea sau fără ea, căuta spații și avansa cu mingea. Căpătând încredere, devine un adevărat monstru.
„Când s-a întors de la naționala Coastei de Fildeș, s-a antrenat pentru prima dată și a marcat un gol incredibil. Dacă evită accidentările, poate avea mare succes și ar putea deveni un alt jucător pe care clubul să-l vândă mai departe.”
Urmărește aici, alături de Flashscore, confruntarea dintre Brighton și rivala Crystal Palace.