Acesta nu era, cu siguranță, scenariul așteptat: New York Knicks câștigase primele două meciuri ale NBA Finals în deplasare și avea la dispoziție două partide pe teren propriu pentru a putea închide seria împotriva San Antonio Spurs! Într-un Madison Square Garden arhiplin, Victor Wembanyama și echipa sa – puteau oare să întoarcă soarta seriei?
Centrul francez a marcat primele patru puncte ale meciului, dominând sub panou, în timp ce Knicks continuau să piardă mingea. Spurs și-au găsit rapid ritmul la aruncări, execuția lor a fost mult mai fluidă, iar avantajul a crescut rapid la 10 puncte, cu un Stephon Castle impecabil.
Rezervele inepuizabile ale lui Knicks
Josh Hart a fost cel care a dat tonul pentru ca mașinăria New York să pornească. Dar, per ansamblu, primul sfert al Knicks a fost un eșec: joc colectiv insuficient, prea multe mingi pierdute, iar San Antonio a profitat la maximum pentru a menține diferența. A fost greu pentru New York, care nu a găsit ritmul și l-a văzut pe Castle despicându-i apărarea mult prea ușor. Totuși, un plus de energie venit de pe bancă, mai ales de la José Alvarado, a fost suficient pentru a readuce echipa gazdă în joc.
Și, ca prin magie, meciul s-a întors. Sigur, San Antonio – și mai ales Wembanyama – a rămas în joc, dar când Knicks au început să ruleze, Spurs nu au mai avut nicio șansă: New York a dominat, liderii au făcut o treabă incredibilă, în special OG Anunoby. Cu un parțial de 8-0 pe final, Knicks au câștigat sfertul cu 42-24 și au intrat la vestiare cu avantaj 64-57.
Totuși, acel avânt s-a risipit după pauză. New York a început din nou să se poticnească în atac și a cedat rapid un parțial de 6-0. Asta a deschis o perioadă fragmentată, pe măsură ce meciul a intrat într-o nouă fază. Dar se simțea că Knicks au mai multă forță ofensivă și puteau decide soarta partidei oricând.
Determinarea celor de la Spurs
Banca a continuat să aducă un plus, mai ales un Jordan Clarkson care fusese discret până acum în aceste Finals. Dar Spurs erau departe de a renunța, reușind să țină piept adversarilor, mai ales datorită unui joc colectiv mult îmbunătățit. Și a unui Victor Wembanyama mereu prezent, care a reușit câteva aruncări și a început să adune avânt.
După un final tensionat de sfert trei, Spurs aveau un avantaj fragil cu 12 minute rămase. Ca de obicei, au început tare sfertul patru, distanțându-se pe tabelă, în timp ce Knicks se chinuiau din nou. Dar un challenge câștigat la o greșeală a lui Mitchell Robinson – când avantajul putea ajunge la 10 puncte – a părut să schimbe dinamica.
Dar nu a fost suficient: Knicks păreau epuizați și au luat câteva decizii neinspirate. Aruncările nu au mai intrat, așa că Jalen Brunson a revenit la atacuri directe la coș. Însă finalul părea să alunece în mâinile celor de la Spurs: o aruncare mare a lui Castle și, mai ales, un coș al lui De'Aaron Fox care a părut o adevărată lovitură de grație.
Totuși, New York nu a renunțat: Anunoby a reușit încă o aruncare importantă, dar Castle a pus punct evoluției sale excelente cu liberele decisive 115-111. Knicks ar fi putut închide suspansul în acest meci, dar s-au încurcat clar pe final. Rămâne de văzut dacă această victorie, obținută cu mult spirit de echipă și 32 de puncte de la Wembanyama, va fi suficientă pentru a schimba soarta acestor Finals.