"În Australia, (...) în ultimii ani, uneori se amână meciul următor cu o oră, două, trei ore, astfel încât temperatura să scadă", a comentat sârbul în vârstă de 39 de ani într-o conferință de presă după victoria sa în patru seturi împotriva francezului Valentin Royer.
"Pentru turneele de Grand Slam, nu ar trebui să fie o problemă. Avem atât de multe terenuri, avem multă lumină, nu ar trebui să fie o problemă în principiu. Putem programa meciuri la altă oră pe alte terenuri", a continuat el.
"Nu este ideal să depăşim miezul nopții, dar dacă se întâmplă în timpul unui val de căldură sau în condiții extreme, poate că putem totuşi lua în considerare acest lucru", a remarcat el, într-un apel care părea a fi adresat organizatorilor.
Pentru el, răspunsul logic la aceste condiții extreme nu constă în acoperirea câtorva terenuri privilegiate, precum Philippe-Chatrier şi Suzanne-Lenglen la Paris, ceea ce ar fi "nedrept".
La fel ca turneul din Australia, care are loc în timpul verii din emisfera sudică, Roland Garros are un protocol de "căldură extremă". Se bazează pe un indicator care sintetizează mai multe variabile meteorologice, cum ar fi temperatura aerului, umiditatea, viteza vântului şi radiația solară.
Jucătorilor de simplu li se poate acorda o pauză de zece minute, iar meciurile pot fi teoretic suspendate dacă acest indicator depăşeşte un anumit prag, care nu a fost încă depăşit la Paris, unde umiditatea este mult mai puțin intensă decât la Melbourne.
"Când joci trei ore şi jumătate pe zgură, este lung şi epuizant. Fizic, am cheltuit multă energie, a fost foarte cald, condițiile erau dificile", a adăugat deținătorul a 24 de titluri de Grand Slam după calificarea în turul al treilea.