Fotbalul danez, afectat de starea gazonului. ”Lipsește personalul calificat”, acuză experții

Publicitate
Publicitate
Publicitate
Mai mult
Publicitate
Publicitate
Publicitate
Fotbalul danez, afectat de starea gazonului. ”Lipsește personalul calificat”, acuză experții
Danemarca se confruntă cu probleme legate de gazon, din cauza climei și a datelor la care se dispută meciurile
Danemarca se confruntă cu probleme legate de gazon, din cauza climei și a datelor la care se dispută meciurileLiselotte Sabroe/Ritzau Scanpix
Într-un interviu acordat Flashscore, Karsten Paaske, președintele Asociației "Groundsman" din Danemarca (GAD), critică dur cluburile din Superliga. Acesta susține că nu fac mari eforturi pentru a crea condiții optime de joc, referindu-se la problemele cu gazonul.

Este aceeași poveste an după an, sezon după sezon, terenurile sunt într-o stare foarte proastă. Clima daneză și un start al Superligii în februarie sunt două lucruri cu care cluburile din prima divizie se confruntă tot timpul.

FC Nordsjælland și Silkeborg au reușit să găsească o soluție, instalând un gazon artificial, dar după două etape din sezonul de primăvară al Superligii, criticile s-au abătut asupra mai multor terenuri din partea jucătorilor și a fanilor deopotrivă.

În prima rundă, Nature Energy Park din Odense a fost criticat, printre alții, de căpitanul OB, Jeppe Tverskov, care a spus că terenul este foarte prost. FC Nordsjælland și-a făcut tactica de joc bazată pe natura terenului.

Calitatea gazonului a fost de multe ori aproape jenantă în Superliga daneză
Calitatea gazonului a fost de multe ori aproape jenantă în Superliga danezăMads Claus Rasmussen

Karsten Paaske declară pentru Flashscore că dezbaterea a început cu mulți ani în urmă:

"În urmă cu 10 ani, nu existau deloc cerințele de astăzi pentru terenurile de fotbal. Pe vremuri, fotbalul se juca din aprilie până în octombrie, nu din februarie până în decembrie, așa cum se întâmplă acum", spune președintele GAD, referindu-se la faptul că mai multe terenuri au trecut de la gazon pur la terenuri hibride din același motiv.

Sezonul de creștere a gazonului este din aprilie până în noiembrie, în funcție de vânt și de vreme, iar acest lucru reprezintă o provocare pentru stadioanele daneze.

"Căldura din teren nu poate ajuta iarba să crească", spune Karsten Paaske, subliniind că aceasta doar împiedică terenul să înghețe. Pentru aceasta este nevoie, printre altele, de lumina soarelui.

Luminile de creștere care se văd deasupra terenurilor imediat după fluierul final înlocuiesc lumina soarelui, dar nu este același lucru. Mai mult, razele lămpilor nu ajung pe tot terenul. În această privință, Danemarca este mult în urma altor țări.

"La Tottenham și Sevilla, de exemplu, lumina ajunge pe tot terenul deodată și nu doar în zone selectate. Acolo există o cu totul altă înțelegere în privința gazonului", spune Paaske, care continuă apoi să menționeze un alt parametru important.

"Dacă vrei un teren de joc frumos, trebuie să fii atent la climă și la sustenabilitate. Ele se bat cap în cap. În plus, este nevoie și de o economie solidă și de ajutor din partea autorităților", consideră Karsten Paaske.

Au existat deseori probleme cu iarba
Au existat deseori probleme cu iarbaJens Dresling/Scanpix

În comparație cu alte țări, Danemarca este, de asemenea, supusă la numeroase restricții în ceea ce privește utilizarea, de exemplu, a pesticidelor și a azotului.

"Aici, la noi acasă, ne gândim în primul rând la mediu și la respectarea climei, dar stadioanele noastre trebuie să arate la fel ca peste tot. Acest lucru nu este posibil", a mai spus Paaske.

O altă diferență este reprezentată de cantitatea de îngrășăminte în sine. În Danemarca, Paaske spune că se folosește cât mai puțin posibil.

"În țara mea, un teren folosește 150 de kilograme de îngrășământ, în timp ce în Sevilla folosește 1500 de kilograme", relatează Paaske.

În acest weekend, s-a întâmplat din nou. Parken Cepheus din Randers și Parken din Copenhaga au fost aproape impracticabile.

Primul, potrivit directorului Søren Pedersen, era impracticabil din cauza ploilor și a capriciilor iernii, chiar dacă stadionul național al Danemarcei, în ciuda faptului că s-au investit zeci de milioane în gazon, nu s-a ridicat la nivelul așteptărilor.

"Terenul de la Randers este foarte moale și tot oxigenul iese din teren, iar atunci fotosinteza nu poate avea loc", spune Paaske.

"Un meci în afara sezonului de vegetație face la fel de multe pagube ca 30 de meciuri în timpul sezonului de vegetație, pentru că nu există niciun ajutor pentru a corecta daunele cauzate de un meci."

Iarba este îngrijită, dar nu suficient de bine
Iarba este îngrijită, dar nu suficient de bineJens Dresling/Scanpix

În ceea ce privește Parken, sunt multe lucruri care au legătură cu numeroasele probleme ce au existat în cei peste 30 de ani de când a fost finalizată construcția. Construcția în sine este doar una dintre probleme, potrivit lui Paaske, deoarece construcția tribunelor pur și simplu nu permite luminii solare să pătrundă.

Prin urmare, el crede că actualele lucrări de renovare nu vor putea răspunde așteptărilor pe care Parken Sport and Entertainment le are pentru teren. El vede doar o singură soluție pentru parc cu actuala construcție.

"Gazon artificial sau lumini de creștere pe tot terenul, ca în Anglia", este concluzia, în condițiile în care în prezent nu există nicio posibilitate de a îndepărta terenul. La Tottenham există o seră lângă stadion, iar la Madrid, pe Santiago Bernabeu, au săpat până la o adâncime de 25 de metri și manevrează suprafața de joc în subteran.

Lipsa de respect în cluburi

Karsten Paaske discută, de asemenea, despre locul pe care îl ocupă, în general, îngrijitorii de terenuri în ierarhia cluburilor de fotbal. În străinătate, aceștia se află la egalitate cu antrenorii asistenți, în timp ce în Danemarca lucrurile nu stau deloc așa.

"La unele cluburi, îngrijitorii terenului indică locul de pe teren care este perfect pentru a se face încălzirea. Pur și simplu nu se aplică peste tot", spune Paaske, adăugând că în Danemarca nu există deloc același respect pentru îngrijitorii de teren ca în străinătate. Acest lucru duce la o altă inițiativă care ar putea îmbunătăți calitatea terenurilor din Danemarca.

"Multe cluburi nu au personal calificat în echipele lor de îngrijitori de teren", spune Paaske, subliniind faptul remarcabil că suprafața de joc principală este, în majoritatea cazurilor, manipulată de personal necalificat, în condițiile în care există și unul calificat, care ar putea costa mai puțin pe lună decât cel mai prost plătit jucător sub contract.

Cu toate acestea, președintele GAD admite că echipele și autoritățile locale încep să se trezească la realitate și se așteaptă ca peste cinci ani lucrurile să stea cu totul atlfel.

"Se tot fac greșeli, dar, bineînțeles, costă bani pentru a îndrepta lucrurile”, a precizat el.

Cu toate acestea, el vede o îmbunătățire a interacțiunii dintre cluburi, antrenori și îngrijitorii terenului, o situație care a ajutat clubul Brøndby să aibă un teren de joc excelent.

"La Brøndby, există respect pentru echipă, iar antrenorii urmează instrucțiunile date de staff-ul profesionist", spune Paaske, dar remarcă și faptul că tribunele de pe stadionul Brøndby sunt proiectate diferit față de cele de la Parken, ceea ce, spune el, nu ar trebui să îndepărteze atenția de la munca excelentă pe care Chris Hague și echipa sa o depun la acest club.