Cea mai mare mândrie a sa: „Ceea ce am făcut împreună cu coechipierii în 1998. Să câștigăm, pe deasupra împotriva Braziliei, era visul tuturor.”
Primul său meci în Franța: „Este o mare emoție. Suntem pregătiți pentru al treilea meci, l-am pregătit bine și nu există nicio problemă deosebită. Vom încerca să câștigăm în fața propriilor suporteri.”
Amintirea Italiei din 2006: „2006? Imaginile îmi revin mereu în minte, pentru că sunt difuzate iar și iar peste tot (zâmbește). Prefer să rămân cu imaginile pozitive. Juve a fost foarte specială pentru mine; acolo am devenit un jucător important.”
Mohamed Sanhadji: „Nu sunt mulțumit, este cineva pe care îl cunosc foarte bine. Nu pot vorbi despre acest subiect. Sper să se poată apăra și ca totul să-i meargă bine. În perioada petrecută la naționala Franței a făcut lucruri bune. Restul nu depinde de mine.”
Teama de a dezamăgi: „Dacă ar fi fost așa, nu aș fi aici. Nu m-am gândit niciodată la asta. Pentru mine a fost întotdeauna o oportunitate care mi s-a oferit, mai întâi ca jucător. Ca antrenor este la fel. Nu mă gândesc deloc la lucrurile negative, dimpotrivă. Am o echipă incredibilă, așa că voi da totul.”
Reperele sale: „Ideea nu este să reproduc ceva, pentru că nu este posibil, dar mă folosesc de lecțiile tuturor antrenorilor mei. Din punct de vedere tactic, italienii nu au de ce să invidieze pe nimeni. Evident, am păstrat câteva detalii mici.”
Rotația sa: „Nu există echipă A, B sau C. Toți sunt aici pentru a fi pregătiți să joace; îmi revine mie să iau decizii și să folosesc jucătorii în cel mai bun mod posibil.”
Koundé: „Nu există nicio problemă. Jules se numără printre jucătorii care au demonstrat că încă își au locul în naționala Franței.”
Italia: „Să vezi Italia eliminată din marile competiții este ciudat, este o dramă. Nu sunt implicat, așa că nu pot să-mi dau cu părerea despre ceea ce se întâmplă sau nu se întâmplă. Mâine va fi un meci dificil.”
Jucătorii săi: „Nu voi da nume, nu ar fi corect față de ceilalți. M-au surprins cu toții. Este un grup care funcționează bine; este ceva evident, dar important de spus. Am o echipă de mare calitate.”
2006: „În 2006 nu știam că voi deveni antrenor. Credeam că era sfârșitul, așa că a fost foarte dificil. Cred în ceea ce fac, de aceea m-am pregătit pentru a putea reveni la antrenorat în Franța. Mă voi dedica total acestei echipe.”
Stade de France: „Prima mea amintire este din 31 ianuarie 1998. Era un frig polar și nu știam dacă vom juca sau nu. Am jucat împotriva Spaniei și a fost o amintire extraordinară. Vrem să continuăm să scriem o altă pagină, o altă poveste.”
Doué: „Vom vedea. Depinde. Polivalent, nu-mi place prea mult acest cuvânt. Jucătorul trebuie să se poată exprima pe postul său. La națională, fiecare trebuie să joace pe poziția cea mai potrivită. Désiré poate evolua bine pe două sau trei posturi (zâmbește).”