În 2026, Yohan și-a relansat cariera în stil mare, obținând două promovări: una în Seria A3 a campionatului Paulista, alături de Portuguesa Santista, și alta în Seria D a Brasileirão, cu ASA-AL. În campionatul regional, fotbalistul a cucerit și trofeul acordat celui mai bun jucător al competiției și a fost desemnat cel mai bun mijlocaș al turneului — o dovadă că, prin voință și cu sprijinul potrivit, depresia poate fi învinsă.
„Îi slăvesc numele lui Dumnezeu, pentru că fără El acest lucru nu ar fi fost posibil. Fotbalul este intens, iar o pauză de trei ani pare sfârșitul carierei. Să revin, să promovez în Seria A3 ca campion și apoi să joc în Seria D și să urc în Seria C este, cu siguranță, rodul mâinii lui Dumnezeu, al muncii și al sprijinului familiei — dar și al rezilienței, deoarece trăim într-o lume foarte complicată”, a declarat fotbalistul.
Cum a început totul
Născut în Praia Grande, Yohan și-a început parcursul la academia lui São Paulo și a ajuns să joace alături de Antony, aflat acum la Real Betis, în Spania. În 2019, mijlocașul a plecat în Portugalia pentru a evolua la Trofense. Plecat în Europa încă de la 18 ani, fotbalistul spune că a întâmpinat numeroase dificultăți de adaptare după ce a schimbat țara atât de devreme:
„Am locuit șapte ani în Cotia și am trăit visul oricărui copil: să joc la academia lui São Paulo. Apoi, am petrecut cinci sezoane în Portugalia și am acumulat multă experiență, deoarece cultura și fotbalul sunt foarte diferite. La început, până și accentul și vocabularul erau greu de înțeles, deși vorbeam aceeași limbă”, a afirmat jucătorul.
Yohan a plecat de acasă la 14 ani, iar la scurt timp a mers în Europa pentru a face față unei rutine noi. Pe lângă adaptare, mijlocașul a trebuit să gestioneze de la o vârstă fragedă presiunea și excesul de responsabilități profesionale — factori care, potrivit lui, s-au transformat într-un „bulgăre de zăpadă” în mintea sa.
„Când am împlinit 23 de ani, nu știam ce se întâmplă, pentru că nu mă mai simțeam fericit. Nu mai voiam să mă antrenez, să joc... Voiam doar să stau în camera mea. A fost o perioadă foarte complicată și, deși aveam contract în Portugalia, am decis să mă întorc în Brazilia și să mă opresc. Timpul a trecut, mi-am pierdut complet condiția fizică, iar când mi-am dat seama, trecuseră deja trei ani”, a completat mijlocașul.
Pe lângă lupta cu depresia, Yohan a trebuit să treacă și printr-un moment delicat în familie, care a implicat-o pe mama sa. Confruntat cu atât de multe probleme în același timp, fotbalistul subliniază că credința în Dumnezeu și unitatea familiei au fost esențiale pentru recuperarea sa. Căsătorit și tatăl a două fiice, mijlocașul spune că s-a bazat și pe sprijinul esențial al părinților și fraților săi.
„Mă emoționez chiar și acum când vorbesc despre asta, pentru că să revin la fotbal și să fiu fericit, făcând ceea ce iubesc cel mai mult… a fost foarte greu, dar, grație lui Dumnezeu, am trecut peste și astăzi înțeleg că a trebuit să traversez acel moment pentru a deveni omul care sunt acum. Astăzi sunt fericit, motivat și îmi doresc mereu mai mult”, a completat Yohan.
Revenirea spectaculoasă
Pentru a se recupera după depresie, Yohan a decis să urmeze un curs de sănătate mintală, unde a cunoscut un specialist care l-a ajutat să-și reia activitățile și i l-a prezentat pe un pastor — o figură care a devenit, de asemenea, esențială în procesul de depășire a momentului dificil.
„Ținem multe lucruri în noi și nu vrem să vorbim despre ele. Mai ales la academie, când trecem prin dificultăți și decidem să nu discutăm cu părinții. Cred că latura mentală este cea mai importantă în fotbal, pentru că ajungem să ne consumăm și trebuie să cerem ajutor, deoarece singuri nu reușim”, a spus fotbalistul.
Revenirea pe teren a necesitat o muncă asiduă, deoarece perioada de pauză l-a făcut pe fotbalist să ajungă la 96 de kilograme. Cu ajutorul unui nutriționist și al unui preparator fizic, mijlocașul a slăbit 15 kilograme în doar trei luni, grație unei discipline intense și unui program sever de antrenamente. Întrebat despre acea perioadă, Yohan a confirmat că s-a confruntat cu boala, dar a subliniat că momentul dificil a rămas în trecut.
„Nu am vorbit niciodată despre asta în mod deschis, este prima dată. Nimeni nu vrea să vorbească despre acest subiect, preferă să-l ascundă, dar da, a fost depresie. Face parte din viață. Când nu mai avem chef să ieșim din casă și suntem foarte abătuți, trebuie să cerem ajutor. A fost și cazul meu și, grație lui Dumnezeu, familia m-a ajutat enorm să nu renunț”, a completat jucătorul.
Primește știri despre echipele și jucătorii tăi favoriți
Transferuri, știri, interviuri: Activează notificările pentru știri despre jucătorii și echipele tale preferate.
2026: anul victoriilor
Amintirea momentelor dificile a devenit principalul combustibil al lui Yohan Marcellus pe teren. La Portuguesa Santista, fotbalistul a marcat opt goluri și a oferit patru pase decisive în 19 meciuri. Campania încununată de succes s-a încheiat cu titlul și promovarea în Seria A2 a campionatului Paulista.
Prestația jucătorului a atras interesul formației ASA din Alagoas. Pentru echipa din Arapiraca, mijlocașul a bifat 13 meciuri în 2026, cu trei contribuții directe la goluri — un gol și două pase decisive. Echipa din Alagoas a obținut, de asemenea, promovarea alături de Yohan, care s-a consacrat drept un adevărat „aducător de noroc” în ligile inferioare în acest sezon.
„Revenirea mea la Portuguesa Santista a avut loc într-un moment foarte delicat, iar clubul m-a primit cu brațele deschise. Nu mai jucasem de trei ani, eram oprit, iar ei mi-au deschis ușa. Nici în cele mai frumoase vise ale mele nu mi-am imaginat că voi reveni obținând două promovări și un titlu în același an. Au fost momente memorabile, pe care le voi purta cu mine toată viața. Am promovat cu ASA, iar acum responsabilitatea crește, dar ne vom pregăti bine”, a declarat fotbalistul.
Viitorul
Privind spre viitor, mijlocașul nu-și ascunde dorința de a ajunge la niveluri și mai înalte în carieră, dar își reafirmă angajamentul și concentrarea totală asupra echipei din Alagoas pentru următorul ciclu.
„Cred că am capacitatea de a juca la niveluri mai înalte ale fotbalului și știu că acest lucru se va întâmpla. Dar, acum, visul meu este să fiu fericit la ASA, mai ales în acest nou sezon, despre care sper să fie minunat. Pregătirea de dinaintea sezonului începe deja în decembrie și sper ca 2027 să fie un an plin de realizări. Vom munci și vom rămâne uniți, pentru că lucruri mărețe urmează”, a declarat Yohan.
La finalul discuției, Yohan a subliniat că nu mai vorbise niciodată atât de deschis despre perioada dificilă prin care a trecut, dar a insistat că își dorește ca povestea sa să fie o sursă de inspirație pentru ca și alte persoane să depășească depresia. Revenirea pe teren a fost un act de enorm curaj pentru mijlocaș, însă acceptarea ajutorului și refuzul de a renunța au reprezentat adevărata bravură — un exemplu care, cu siguranță, va continua să schimbe multe vieți.