Au trecut aproape trei decenii de când un tânăr de 16 ani pășea pe gazonul echipei CSM Reșița, una dintre echipele mai puțin titrate din România. Dar povestea începută undeva departe de freamătul cremei fotbalului românesc avea să avanseze rapid, presărată atât cu momente de glorie, cât și cu unele dramatice.
Cel mai recent episod, îl pune pe Cristi Chivu în fața primei sale mari provocări ca manager: nu doar că a debutat în prima ligă italiană, ceea ce în sine poate fi un punct de cotitură în cariera oricărui antrenor, dar este prima oară când antrenează o echipă de seniori. Așadar, umbrela poate părea mare, dar și recompensele ar putea fi pe măsură.
Parma are nevoie de un lider pentru a supraviețui
Abia revenită în Serie A, Parma se vede în situația de a cădea imediat în al doilea eșalon fotbalistic din Italia.
Au trecut 20 de ani de când parmegianii, una dintre forțele trecute din Serie A, nu mai au decât obiectivul de a-și păstra locul în elită.
Clubul a retrogradat de trei ori în acest secol, așa că mulți se tem că actuala revenire în Serie A nu va dura mult.
Fanii sperau că echipa va intra într-o nouă eră cu Fabio Pecchia, antrenorul cu care au obținut promovarea în sezonul trecut, dar care nu a părut capabil să insufle echipei aceeași încredere și în Serie A.
Chivu, antrenorul unui proiect de viitor
Venirea lui Cristian Chivu a produs un impact imediat. Prima partidă cu românul pe bancă a însemnat și prima victorie, 2-0 contra celor de la Bologna, iar Parma a părăsit locul retrogradabil pe care se afla.
Dintre antrenorii din istoria Parmei, doar trei au câștigat la debutul lor pe bancă în Serie A: Carlo Ancelotti în 1996, Pietro Carmignani în 2001 și acum Cristian Chivu.
A urmat o înfrângere la limită cu Udinese (0-1), care a complicat ecuația salvării, dar liderii Parmei au dat semnale că aducerea lui Chivu este mai mult despre viitor, nu neapărat despre sezonul actual.
Dacă obiectivul ar fi fost rămânerea cu orice preț în Serie A, probabil că patronul Kyle Krause ar fi mers pe mâna mult mai sigură a unui antrenor cu experiență, nu a unui debutant.
Dar viziunea americanului e mai degrabă legată de creșterea de tineri jucători, iar la acest capitol Chivu excelează.
Opinia generală este că Parma își asigură viitorul pe termen lung: chiar dacă echipa va retrograda în cele din urmă, există o mare șansă ca Chivu să rămână, mai ales dacă se va dovedi capabil să ajute la șlefuirea tinerelor talente.
”Nu îmi place mediocritatea. Vreau o echipă unde eu și clubul suntem parteneri. Pentru că mă dedic trup și suflet. Eu știu să cresc jucători, pot să câștig și cu ei”, spunea Chivu despre calitățile sale de antrenor cu puțin timp înainte de a semna cu Parma.
Din România în Italia, via Amsterdam
Chivu a jucat doar două sezoane în România. Talentul său a fost remarcat imediat de cei de la Ajax Amsterdam, care îl transferă rapid în 1999 după o perioadă de monitorizare intensă.
La nici doi ani distanță, în 2001, românul a fost numit căpitan al lui Ajax, postură din care și-a condus echipa la cucerirea titlului.
A urmat sosirea în Serie A, mai întâi la AS Roma, apoi cel mai de succes episod al vieții sale, Inter Milano, alături de care a câștigat Liga Campionilor în 2010, antrenat fiind de portughezul Jose Mourinho.
O tragedie și o triplă istorică
Dar nu totul a fost roz pentru Cristi Chivu. A trăit un moment de cumpănă care i-a pus în pericol nu doar cariera de fotbalist, ci chiar și viața.
În 2010, pe când evolua pentru Inter Milano, internaționalul român a fost lovit grav la cap, suferind o fractură craniană într-un meci cu Chievo Verona.
Transportat de urgență la spital, Chivu a fost supus unei intervenții chirurgicale pe creier.
În ciuda îndoielilor multora, Chivu a revenit pe teren și a câștigat Liga Campionilor cu Inter.
În același an, a făcut parte din echipa care a reușit o triplă istorică, câștigând titlul în Serie A și Cupa Italiei.
”Am avut noroc să mă aflu într-un oraș, Verona, unde exista un centru de neurochirurgie avangardist, ceea ce a însemnat o salvare pentru mine la vremea respectivă. A trebuit să învăț de la zero să merg, să alerg, n-aveam puncte de reper, cădeam. Să dai cu capul în minge devenea foarte complicat”, a povestit Chivu.
Antrenor de nevoie
Fostul căpitan al naționalei României a spus de-a lungul vremii că nu a avut intenția să se facă antrenor după ce și-a încheiat cariera de jucător.
Totul a fost total întâmplător: era observator la meciurile din cupele europene și a remarcat că era singurul fără școală. Spune că i s-a făcut rușine și s-a înscris la cursurile de la Coverciano în 2020.
”Activam ca observator UEFA, mergeam la multe partide din Champions League și ajungeam să stau la masă cu somități ca Alex Ferguson sau David Moyes. Eram singurul necalificat într-un grup de antrenori imenși. Din respect și de rușine, am decis să fac școala la Coverciano.
”Mi-a plăcut de la început să stau în mijlocul jucătorilor, m-am făcut înțeles. Probabil m-a ajutat și cariera de jucător, mi-a dat credibilitate. La nivel de copii și juniori, unui antrenor i se pot ierta multe, iar asta m-a ajutat”, a declarat Cristi Chivu.
Inter Milano Primavera, o poveste de succes
Mai întâi, însă, Cristi Chivu a obținut licența de antrenor în Italia , în 2017. La doar un an după ce a primit diploma, în sezonul 2018/2019, a antrenat echipa Under-17 a lui Internazionale Milano, după ce în prealabil pregătise formaţia Under-14 a acestui club.
Pe 16 septembrie 2020, fostul internaţional român a obţinut licenţa UEFA Pro, absolvind cursurile şcolii de antrenori de la Coverciano.
Apoi a preluat echipa Primavera a lui Inter, începând din iulie 2021, cu care a câștigat titlul în chiar primul lui an la conducere.
În 2023, presa italiană îl menționa pe Chivu ca posibil înlocuitor al lui Simone Inzaghi, care nu traversa cea mai bună perioadă pe banca lui Inter, dar și Ajax a văzut în el un tehnician cu potențial.
”Lăncierii” i-ar fi oferit lui Cristi Chivu un contract întins pe trei ani din care în primii doi să fie doar ”secund”, iar apoi să preia echipa mare. Oferta a fost, însă, respinsă.
Provocarea Parma
Cristi Chivu se află în fața unei provocări uriașe la Parma, echipă angrenată în lupta pentru evitarea retrogradării din Serie A.
Românul a preluat o echipă în derivă, cu moralul la pământ și probleme defensive majore după demiterea lui Fabio Pecchia, cu patru înfrângeri consecutive și fără victorie de aproape două luni.
Pecchia a lăsat moștenire una dintre cele mai slabe defensive din Serie A, care, cu 45 de goluri primite, ocupa penultimul loc în acest clasament. De asemenea, parmegianii au bifat doar două meciuri fără gol primit sub conducerea lui Pecchia, cele mai puține din ligă.
Chivu va trebui să adapteze rapid echipa la sistemul său preferat, 4-3-3, diferit de cel folosit până acum de ”cruciați”: 4-2-3-1.
"Toată lumea trebuie să participe pe ambele faze", a spus el la prima sa conferință de presă.
”Pe faza defensivă trebuie să ne apărăm în 11, nu în 3 sau 4. Toți sunt responsabili, atât în atac, cât și în apărare. Toată lumea trebuie să participe pe ambele faze", a explicat Chivu care sunt obiectivele sale imediate la antrenamente.
Dar chiar dacă misiunea de a redresa rapid echipa pare dificilă, tehnicianul român are la dispoziție materialul cu care este obișnuit. Cu o medie de vârstă de 23,6 ani, Parma este cea mai tânără echipă din Serie A.
Principalul marcator din acest sezon, francezul Ange-Yoan Bonny (5 goluri, 2 assisturi), are doar 21 de ani, în timp ce la mijloc, elvețianul Simon Sohm (23 de ani) a contribuit și el cu patru goluri.
În plus, Chivu are la dispoziție și fețele mult mai cunoscute ale compatrioților Valentin Mihăilă (25 de ani) și Dennis Man (26 de ani), acesta din urmă fiind, cu patru goluri și patru assisturi, una dintre principalele arme ofensive ale Parmei.
E adevărat, lipsa de experiență și-a lăsat deja amprenta asupra jocului echipei, dar dacă Chivu va reuși să așeze rapid piesele puzzle-ului galben-albastru, seriozitatea care l-a caracterizat pe durata întregii sale cariere de jucător ar putea, de ce nu, să pună bazele unei cariere la fel de prodigioase și pe banca tehnică.