În acest interviu exclusiv acordat Flashscore, fostul căpitan al Uruguayului vorbește fără rețineri despre începuturile agitate ale preluării PSG de către Qatar Sports Investments (QSI), despre exigențele uriașe din Premier League și oferă, picătură cu picătură, verdictul său sincer despre fotbalul sud-american și cel european.
În 2011, Valencia și Juventus te doreau, dar ai ales până la urmă PSG, chiar la începutul investițiilor din Qatar. Care a fost motivația principală?
"Am crezut mereu că atunci când te simți prea confortabil într-un loc, ai nevoie de o schimbare, de o nouă provocare, să o iei de la zero.
La Sao Paulo eram un idol, câștigasem totul și, chiar la apogeu, am decis să merg în Turcia. Nimeni din Brazilia nu a înțeles, dar eu voiam să pornesc de la zero. În Turcia, la Fenerbahce, am devenit din nou un reper și, iarăși, în cel mai bun moment, am ales să plec.
Proiectul PSG abia începea în 2011, iar eu am fost exact primul jucător străin sosit sub conducerea QSI și Leonardo. Asta m-a motivat: experiența, să pornesc de la zero și să accept o nouă provocare. Aveam aproape 32 de ani, dar încă aveam dorința de a scrie istorie."
Ai plecat după un an și jumătate. Ai vreun regret? Cum era atmosfera în club la începutul acestei noi ere?
"E o poveste foarte lungă și bogată.
Când am ajuns, PSG era practic un club de cartier. Infrastructura și ambițiile sale erau infinit inferioare față de Fenerbahce sau Sao Paulo, deși proiectul QSI era uriaș.
Leonardo m-a adus pentru a folosi experiența mea în gestionarea tranziției dintre vechiul vestiar parizian și cel nou, de tip 'Galactico', care urma să vină. A fost o experiență valoroasă, dar dificilă, pentru că pur și simplu clubul nu era pregătit.
Prima mea mare discuție cu Leonardo a fost că PSG nu putea avea un vestiar și o sală de forță atât de simple, aproape amatoare, dacă voia să atragă jucători de top. Nici măcar nu exista un oficial al clubului care să ajute un jucător să găsească o casă sau o școală pentru copii; a trebuit să mă ocup eu de asta. Când au venit Maxwell, (Ezequiel) Lavezzi și Thiago Silva, tot uruguayanul le-a arătat ce școli sau cartiere să aleagă.
În afară de salariul uriaș, PSG, incredibil, nu oferea nici măcar minimul de structură de care are nevoie un jucător profesionist.
Nu am regrete. Dacă îi întrebi azi pe liderii proiectului, încă îmi mulțumesc pentru leadership-ul meu din acea tranziție crucială."
Ai vorbit cu Luis Suarez și Gus Poyet înainte să ajungi la West Bromwich Albion, iar amândoi ți-au lăsat o impresie pozitivă despre club. Privind înapoi, experiența ta la West Brom a fost la nivelul așteptărilor de la sosire? Ce îți amintești cu cea mai mare plăcere din acea perioadă?
"La acel moment eram un jucător experimentat și aveam oferte să semnez în Italia pe doi sau patru ani, în special cu Chievo Verona și Cagliari, dar și oferte de milioane din America de Sud, de la Gremio, Cruzeiro, Corinthians și Flamengo. Dar am ales Premier League pentru că nu puteam să-mi închei cariera fără să experimentez cea mai bună ligă din lume și nu am niciun regret.
Chiar dacă, din păcate, am suferit o accidentare definitivă la genunchi la Cupa Mondială din 2014, care mi-a încheiat perioada la West Bromwich, acel an m-a ajutat să înțeleg structura, mentalitatea și managementul industriei fotbalului englez.
Astăzi, ca președinte al sindicatului jucătorilor uruguayeni, folosesc constant acel an petrecut în cea mai profesionistă ligă din lume ca reper pentru a îmbunătăți fotbalul din țara mea."
Ai marcat primul și singurul tău gol în Premier League împotriva lui Everton, în primul meci acasă al lui Pepe Mel la conducerea lui West Brom. Ce îți amintești din acea seară și cât de important a fost acel moment pentru tine, personal?
"E mereu plăcut pentru un fundaș să marcheze, chiar dacă am înscris 65 de goluri în carieră!
... Mai mult decât golul în sine, ce îmi amintesc cel mai bine din acea seară este profesionalismul, structura și competitivitatea intensă a fotbalului englez. Sunt foarte recunoscător lui Albion și lui Steve Clarke, cel care m-a adus acolo inițial.
Ah, și îmi amintesc că l-am marcat atunci pe un tânăr atacant belgian pe nume Lukaku. Avea multă forță, aproape cât mine; aproape, pentru că era tânăr, așa că încă puteam să-l controlez. Nu cred că aș mai putea face asta azi!"
Diego Forlan tocmai a preluat funcția de selecționer al Uruguay după Cupa Mondială. Ai fost căpitanul naționalei într-una dintre cele mai de succes generații din istoria recentă a Uruguayului. Ce crezi că trebuie să readucă sau să schimbe Forlan pentru ca Uruguay să concureze din nou la cel mai înalt nivel?
"Veneam după un proces de 15 ani cu Oscar Tabarez, unde exista un respect uriaș pentru identitatea și istoria fotbalului uruguayan. Apoi, cu Marcelo Bielsa, accentul s-a mutat complet pe o ideologie tactică, analitică și statistică, dar, din păcate, istoria, jucătorii și omul au fost uitați.
Atâta timp cât fotbalul este jucat de oameni și nu de inteligență artificială, relațiile umane vor rămâne mai importante decât cunoștințele tactice.
Cu Forlan, ne dorim să readucem respectul pentru rădăcinile noastre, pentru vestiar și pentru dialogul zilnic dintre jucător și antrenor, astfel încât jucătorii să se simtă confortabil."
Forlan va antrena acum mai mulți jucători care i-au fost colegi până de curând. Cunoscându-l de atâția ani, crezi că această relație poate fi un avantaj datorită cunoașterii pe care o are despre jucători sau poate îngreuna lucrurile când va trebui să ia decizii dificile în vestiar?
"Este întotdeauna un risc uriaș pentru un idol de talia lui să accepte acest post, pentru că în fotbal, dacă nu ești Pele, Messi sau Cristiano Ronaldo, de obicei pierzi mai mult decât câștigi, iar criticile vor apărea inevitabil. Dar Uruguay avea disperată nevoie de cineva care să unească mediul și să readucă rădăcinile fotbalului nostru după Bielsa, care, din păcate, a fost un eșec."
Forlan a spus anterior că Luis Suarez ar putea fi în continuare o opțiune pentru Uruguay, dar în cele din urmă l-a lăsat pe dinafară la prima convocare. Te-a surprins această decizie și l-ai fi chemat pe Suarez dacă ai fi fost în locul lui Forlan?
"Nu m-a surprins că Suarez nu a mers la Cupa Mondială, pentru că relația lui cu Bielsa nu era bună. Suarez vine din generația noastră; suntem jucători cu un alt caracter, obișnuiți să spunem lucrurile direct, în față. Azi nu mai e la fel de normal, iar asta a dus la conflicte majore cu antrenorul."
Crezi că Luis Suarez poate aduce în continuare o contribuție importantă pe teren pentru Uruguay sau cea mai mare valoare a lui pentru națională este acum experiența și influența din afara terenului?
"Cu talentul și competitivitatea lui fără sfârșit, are cu siguranță loc pe teren la națională. S-a văzut la Cupa Mondială: în anumite momente, împotriva unor echipe precum Capul Verde sau Arabia Saudită, Uruguay și-a creat 17-20 de ocazii de gol, dar nu am avut un jucător care să bage mingea în poartă. Absența lui a fost foarte clară."
Uruguay a avut o generație condusă de jucători precum Suarez, Edinson Cavani, Diego Godin și tu, care au avut o influență puternică atât pe teren, cât și în afara lui. Îl vezi pe Federico Valverde drept liderul natural al noii generații a Uruguayului? Ce calități are care îl recomandă pentru acest rol?
"Federico Valverde este, din punct de vedere tehnic, un lider, dar nu a reușit să reproducă la națională ceea ce face la Real Madrid.
Să fii căpitanul Uruguayului e altceva; e o altă istorie, o altă cultură. E nevoie ca un căpitan să fie atent 24 de ore din 24 la tot ce se întâmplă, nu doar pe teren, ci și în vestiar, cu familiile și cu federația.
Această responsabilitate apăsătoare l-a afectat pe Valverde. Dacă nu ar avea această povară specifică la națională – spre deosebire de Real Madrid, care e cel mai mare club din lume, dar funcționează diferit – ar putea evolua mult mai bine. Ar trebui să-i cerem să joace bine și să fie lider pe teren, dar nu să-l obligăm să ducă toate poverile istorice ale unui căpitan uruguayan."
Acum câteva luni ai spus că Argentina a beneficiat de decizii de arbitraj la Cupa Mondială 2022 și că Messi a primit un tratament diferit din partea arbitrilor. După tot ce s-a întâmplat de atunci, simți la fel sau ți-ai schimbat măcar parțial opinia? Dincolo de Qatar, crezi că Messi a primit tratament diferit de-a lungul carierei din cauza statutului său sau influența lui a fost atât de mare încât orice decizie care îl implica atrăgea mai multă atenție?
"Declarațiile mele au stârnit o mare controversă, mai ales în Argentina. Dar uită-te la 2010, de exemplu: Uruguay avea o echipă națională grozavă, meritam să fim în finală și am fost clar dezavantajați de deciziile de arbitraj. La fel s-a întâmplat și în Qatar; Uruguay a fost dezavantajată. Ce am spus a fost că la cel mai înalt nivel, statutul contează enorm.
Când o decizie depinde doar de perspectiva sau interpretarea arbitrului, statutul jucătorului sau al naționalei face diferența. Marii jucători care ajung la acel statut o fac pe merit, iar beneficiul vine odată cu asta.
Nu cred că e greșit; e un privilegiu pe care toate legendele fotbalului l-au avut de-a lungul istoriei."
Ai jucat mai mulți ani la Sao Paulo și cunoști foarte bine fotbalul brazilian, dar și pe cel argentinian. Privind situația actuală din ambele țări, unde crezi că se joacă cel mai competitiv fotbal din America de Sud: în Argentina sau în Brazilia?
"Am istoria mea în Brazilia. Locuiesc acolo și sunt foarte fericit. Astăzi, Brazilia este o forță uriașă la nivel de club, atât economic, cât și fotbalistic.
Dacă un tânăr uruguayan talentat mă întreabă azi ce să aleagă, dacă nu merge la o echipă de top din Europa, îi spun că e mult mai bine să joace în campionatul brazilian. E competitiv, palpitant și plin de presiunea și adrenalina pe care le iubim noi, jucătorii. În plus, viața socială și de familie e foarte plăcută.
De aceea, azi, 30% din naționala Uruguayului joacă în Brazilia, nu în Europa. Câștigă salarii mai bune, concurează la nivel înalt și sunt mult mai fericiți social decât ar fi la echipe europene de mijloc."
Ai fost căpitanul Uruguayului într-o generație cunoscută pentru personalitatea și identitatea puternică. Simți că astăzi sunt mai puțini lideri adevărați în vestiare decât în generația ta? Ce face ca un jucător să fie un lider autentic în vestiar? Te naști cu asta sau poți dezvolta în timp?
"Am avut privilegiul să fiu căpitanul unor jucători ca Suarez, Cavani, Forlan, Godin, (Martin) Caceres și (Fernando) Muslera. Chiar și azi, când îmi scriu, încă îmi spun 'căpitane'.
Cred că am fost căpitanul ultimei generații neinfluențate de rețelele sociale. Asta a schimbat totul. Am văzut recent la Cupa Mondială din SUA: azi e imposibil ca tinerii jucători să comunice sau să converseze cum o făceam noi.
Știam totul unii despre alții, de la familii la cum gândeam, ce simțeam, ce voiam și ce nu voiam. Azi, din cauza tehnologiei, asta e imposibil.
Nu spun că e mai bine sau mai rău, e doar diferit. Lumea s-a schimbat și asta afectează totul, de la vestiar la comunicarea dintre tată și fiu."
Cum a început pasiunea ta pentru vin și ce valoare are colaborarea cu Fabio Cordella pentru "The Wine of the Champions"? Ce legătură are acest proiect cu relația ta cu Italia?
"Vin dintr-o regiune din Uruguay numită Canelones, un nume foarte italian. Familia mea are rădăcini italiene, cu nume precum Lugano și Moquetti. Zona e puternic influențată de cultura italiană, iar viile, recolta de struguri și vinul au făcut mereu parte din viața familiei mele. Crescând, jobul meu anual ca adolescent era mereu culesul strugurilor și producerea vinului. Deci am avut această legătură toată viața."
Uruguayul își găsește simbolul în Tannat, dar Italia oferă o varietate extraordinară. Care sunt diferențele dintre culturile vinului din America de Sud și Italia?
"Tannat-ul uruguayan ne identifică clar, dar asta e dictată în mare parte de climă, anotimpuri și temperatură. Ne bazăm pe Tannat ca punct forte din motive climatice.
Totuși, adevărata cultură a vinului vine din Italia. Deceniile și secolele de experiență italiană în producerea și fabricarea vinului fac diferența. Nimic în lume nu poate înlocui experiența, mai ales într-un domeniu atât de complex precum vinul, care cere secole de învățare și cunoaștere."
Primește știri despre echipele și jucătorii tăi favoriți
Transferuri, știri, interviuri: Activează notificările pentru știri despre jucătorii și echipele tale preferate.
