Din momentul în care FIFA a înființat acest fond, aproximativ 100 de jucători care evoluează în România depun în fiecare an cereri pentru a-și recupera datoriile acumulate, după ce cluburile și-au declarat insolvența.
”Fondul FIFA a fost aprobat acum 3 ani de zile. A fost alocată sumă de 11 milioane de euro pentru toţi aceşti ani. Mai întâi 3 milioane, apoi în următorii 2 ani câte 4 milioane. În primul an au fost în jur de 80 de jucători din România care au aplicat la acest fond. Fondul este destinat jucătorilor care au pierdut bani şi care au jucat la cluburi care s-au desființat, au fost dezafiliate, au intrat în insolvență sau în faliment”, a spus Emilian Hulubei, președintele AFAN, pentru Flashscore. Oficialul confirmă totodată poziția nefavorabilă în care se află România când vine vorba despre acest capitol.
România, pe ”podium” într-un clasament mondial negativ
”Toate cererile către acest fond FIFA se fac în mare parte prin sindicatele mondiale, iar noi (n.r. - ca țară) am fost în primul an pe locul 3, apoi pe locul 2 și acum suntem tot pe locul 2 în ceea ce privește numărul dosarelor depuse. Sunt în jur de 100 de jucători care au aplicat pentru despăgubiri în 2022. Vorbim inclusiv despre jucători care evoluează în Liga 1, nu numai Liga a 2-a sau Liga a 3-a. Sunt sportivi care au jucat la cluburi care s-au dezafiliat de la Federație”.
Emilian Hulubei spune totodată că jucătorii care evoluează în România sunt defavorizați din start din cauza contractelor care nu le garantează nici măcar un leu în cazul în care clubul unde sunt înregistrați se desființează și nu le achită restanțele. La rândul său, statul nu va plăti aceste despăgubiri. Tocmai din acest motiv, fondul înființat de FIFA vine în sprijinul sportivilor care, din păcate, trec tot mai des prin astfel de situații în fotbalul românesc.
”În România nu ai nicio șansă să mai primești ceva”
”Mă bucur că există acest fond, pentru ca măcar o parte dintre jucători să își poată recupera ceva de la cluburile care se desființează. În România nu ai nicio șansă să mai primești ceva, nici de la stat, nici de la clubul respectiv care s-a desființat. De la stat, dacă aveai contract de muncă poate reușeai să iei niște salarii dacă aveai contribuție către fondul de garantare de stat.
În cazul în care majoritatea jucătorilor au contract de activitate sportivă, unde contribuția către fondul de garantare este 0, atunci automat nu primești nimic de la stat, în cazul în care clubul a intrat în insolvență sau în faliment”.
Președintele AFAN promite că organizația pe care o reprezintă va face tot ce este necesar pentru a ajuta jucătorii care apelează pentru a-și recupera datoriile. Mai mult decât atât, asociația susține un proiect legislativ depus în Parlament care prevede modificarea tipului de contract pentru sportivii care evoluează în România, astfel încât statul să îi poată ajuta în cazul planurilor de reorganizare.
”Din păcate, având contract de activitate sportivă, acesta este inclus în ultima categorie a chirografarilor, categorie care de obicei în planurile de reorganizare primește 0 lei. Sunt trecuți la cea mai dezavantajată categorie.
Acum există acest proiect legislativ pe care îl susținem și sperăm să treacă de această sesiune parlamentară, în care toți jucătorii care sunt la cluburile sportive care intră în insolvență și au contractul de activitate sportivă să fie incluși în categoria salariaților. Să fie favorizați și în cazul planurilor de reorganizare să își recupereze banii până la 100%”.
”Nu păcălește doar jucătorul! Păcălește și competiția!”
Din acest motiv, marile organizații din lumea sportului, în frunte cu Asociația FIFPro, îi atenționează în fiecare an pe jucătorii străini să fie foarte atenți la detalii în momentul în care aceștia sunt dispuși să accepte transferul în România.
De cele mai multe ori, pentru a scăpa de datoriile acumulate, clubul își declară insolvența, modalitate prin care sportivul este ”păcălit” după o perioadă de luni bune în care a evoluat conform contractului său.
Problema majoră constă însă în faptul că nu numai jucătorul are de suferit în cazul în care clubul își declară insolvența, ci și competiția în sine, întrucât echipa poate ajunge de exemplu în faza de play-off, evitând astfel retrogradarea într-un eșalon inferior.
”Nu păcălește doar jucătorul! Păcălește și competiția! Pentru că una e să fii un club cinstit care își face bugetul în funcție de veniturile pe care le realizează și atunci dai niște salarii mici de 4.000/5.000 de euro, și alta e să fii un club care promite salarii de 10.000 de euro pe care nu îi poate plăti, dar își face treaba timp de 4-5-6 luni de zile, când acei jucători evoluează până ce își dau seama că nu vor mai fi plătiți și că vor intra în insolvență.
În tot acest timp, clubul poate să ajungă în play-off, iar atunci nu mai are niciun stres în ceea ce privește retrogradarea. Intră în insolvență, păcălește... Reduce cheltuielile la minimum, taie din planul de organizare datoriile pe care le avea și așa ”rezolvă” totul”, a concluzionat Emilian Hulubei, președintele AFAN.
În actuala stagiune, FC Hermannstadt este singurul club din Superliga care se află în proces de insolvență. De asemenea, problemele de la Dinamo, aflată în Liga a 2-a, sunt și ele binecunoscute de ceva timp. La începutul acestui an, mai mulți jucători dinamoviști au inițiat o grevă și au refuzat să se antreneze după ce nu au mai fost plătiți din luna octombrie 2022.
În urma acestei acțiuni, conducerea clubului a decis rezilierea imediată a contractelor. Nu mai puțin de 4 fotbaliști au părăsit echipa, între care Alin Dudea, Ștefan Fara, Bogdan Gavrilă și Vasile Buhăescu, în timp ce Marius Tomozei a fost trimis să se antreneze cu juniorii lui Dinamo, salariul său fiind diminuat cu 1.000 de euro.
Recent, clubul bucureștean care evoluează pe Stadionul Arcul de Triumf a intrat în proces de reorganizare, după ce a fost preluat de un nou acționariat.