În 2019, organismul de conducere a fotbalului european a luat serios în considerare un nou format de competiție de tipul Champions League, care implica promovarea şi retrogradarea.

Calificarea pentru următorul sezon urma să fie determinat de performanța în cupele europene și nu de activitatea în campionatul național.

Acest lucru ar fi afectat felul în care echipele ar fi avut acces la o competiție de top europeană.

UEFA a criticat Super Liga, dar a proiectat una asemănătoare

Proiectul UEFA avea unele asemănări cu cea mai recentă versiune a Super Ligii europene dizidente cu 64 de echipe. 

Urma ca doar 20 de locuri pe baza performanței interne să fi fost disponibile în fiecare sezon, dar chiar şi atunci în cea mai slabă grupă valorică dintre cele trei divizii.

Diviziile superioare urmau să fie ocupate de marile cluburi.

Acea propunere din 2019 a fost însă contestată vehement de ligile naționale care au criticat formatul închis al competiției, iar secretarul general adjunct UEFA, Giorgio Marchetti, a opinat că respingerea acelor planuri precum şi cea a Super Ligii de acum este justificată.

''Gândiți-vă la un scenariu în care un număr de cluburi ştiu deja că se află în topul Super Ligii, indiferent de ce se întâmplă în campionatele naționale. Ce se va întâmpla cu ele, pentru ce luptă ele? Azi, lupta pentru locul patru din Premier League este pe viață şi pe moarte, este de a fi sau nu în Liga Campionilor”.

În cele din urmă, UEFA a stabilit un nou format pentru competițiile sale de club începând din sezonul viitor, cu un sistem de 36 de echipe încă din prima fază a Champions League, Europa League şi Conference League.

Fiecărui club i se vor garanta acum un minim de 8 meciuri în faza grupelor împotriva a 8 adversari diferiți (patru meciuri acasă, patru în deplasare), față de cele şase meciuri anterioare împotriva a trei echipe, jucate acasă şi în deplasare, cum era în Liga Campionilor.