"Adio" tiki-taka, spunem "bun venit" extremelor minune
Instabilitatea care a înconjurat federația spaniolă în ultimele luni, de când a izbucnit scandalul cu Luis Rubiales, nu s-a transpus, din fericire, pe terenul de joc.
Eliminarea în optimile de finală la Cupa Mondială din Qatar a însemnat sfârșitul mandatului lui Luis Enrique și promovarea lui Luis de la Fuente, selecționerul echipei U21, căruia i s-a oferit șansa vieții. Rezultatul a fost o calificare ușoară la Euro și, la mijloc, titlul în Liga Națiunilor din vara anului trecut.
Acum, în Germania, Spania va încerca să continue această serie de succese cu un mix interesant în ceea ce privește generațiile, precum Jesus Navas (39 de ani), și adolescentul Lamine Yamal (16 ani).
Nu va fi ușor, desigur, să te remarci la un Campionat European când grupa ta este alcătuită din actuala campioană, Italia, vicecampioana Ligii Națiunilor și semifinalista ultimului Campionat Mondial, Croația, și revelația continentală a ultimilor doi ani, Albania, națională în plină expansiune.
În această grupă a morții, "La Roja" va trebui să-ți pregătească vesta antiglonț. Orice greșeală - și sunt ușor de făcut la un turneu atât de scurt - îți poate ruina toate șansele. De aceea, acel tiki-taka pe care naționala l-a impus ca stil și care i-a adus atâtea succese, trebuie să fie actualizat.
De la Fuente intenționează acum să scoată mai mult mingea pe flancuri, cu un joc mult mai vertical și dueluri de unu la unu.
Punctele forte ale echipei
Când Spania a dominat lumea fotbalului, a făcut-o nu doar datorită jocului spectaculos al lui Xavi, Andres Iniesta, David Silva, Xabi Alonso, Cesc Fabregas, David Villa și compania. Au făcut-o pentru că, pe lângă calitatea tehnică incontestabilă, au avut întotdeauna "bodyguarzi" precum Iker Casillas, Sergio Ramos, Carlos Puyol, Gerard Pique și Sergio Busquets, un zid pe care regretatul Luis Aragones îl numea coridorul său de securitate: un portar, fundași centrali și un pivot.
Dintre aceste trei poziții, am putea spune că De la Fuente are, în acest moment, cel mai bun mijlocaș defensiv din lume: Rodri. Jucătorul lui Manchester City este axa prin care trece echilibrul echipei și, de altfel, este o armă monumentală la loviturile de departajare. El face totul și face totul bine. Ar fi bine dacă Pedri ar putea reveni la cea mai bună formă a sa, acolo unde era înainte de multiplele sale accidentări...
Faptul că îl au pe Rodri reperzintă cea mai mare forță a lor pe teren, alături de faptul că au două dintre cele mai mari talente din Europa. Extremele sunt vitale pentru a genera ocazii de gol, iar ei au unele bune, Lamine Yamal (Barcelona) și Nico Williams (Athletic) fiind așteptați să fie titulari.
Amândoi vor juca pe extreme, așa că nu sunt de așteptat centrări în careu, dar vă puteți aștepta să îi vedeți pătrunzând în interior, să atace adversarul, să intre în careu. Dacă au spațiu să alerge, atunci vor fi de neoprit.
Punctele slabe ale echipei
Una dintre cele mai mari slăbiciuni ale Spaniei este problema golurilor. Întotdeauna a fost așa. Poate pentru că marile cluburi din țară nu folosesc niciodată un atacant central spaniol. Desigur, în apărarea lor, trebuie spus că, atunci când au avut unul, atacanții nu au profitat de ocazie.
Este cazul căpitanului, Alvaro Morata. A început sezonul excelent, dar a ajuns din nou rezervă la Atletico Madrid, trecând printr-o perioadă dificilă, fiind fluierat chiar și când a purtat tricoul naționalei. Înlocuitorul său va fi Joselu de la Real Madrid, de asemenea rezervă obișnuită la echipa de club.
Cu toate acestea, faptul că numărul nouă nu marchează goluri nu contează la fel de mult ca fragilitatea defensivă, pentru că alți jucători din echipă pot marca. Apărarea, însă, este o altă problemă.
De la retragerea lui Puyol și Pique și de la insistența de a nu se mai baza pe Ramos, axa apărării a fost o mare problemă. O problemă atât de mare încât doi jucători francezi, Aymeric Laporte și Ruben Le Normand, au fost naturalizați pentru a da o mână de ajutor. Dar nu a funcționat. Talentul Barcelonei, Pau Cubarsi, forțează din greu, dar să aibă o asemenea responsabilitate la 17 ani, când are doar câteva luni de când joacă la nivel mare, este prea mult. De aceea, el a fost exclus și de la Jocurile Olimpice, iar antrenorul l-a rechemat pe căpitanul lui Real Madrid, Nacho.
Există și Vivian, discipolul lui De la Fuente, care pare să se concentreze mult, poate prea mult, pe performanțele sale la club, deoarece nivelul la care a jucat fotbalistul de la Athletic Bilbao în momentul debutului său și în amicalul împotriva Andorrei a fost ceva de speriat.
Tactica și formația
4-3-3 continuă să fie formația cea mai folosită de antrenorul spaniol. Bineînțeles, are nuanțele sale - datorită versatilității mijlocașilor centrali, poate fi transformată cu ușurință într-un 4-2-3-1.
Ceea ce este sigur, este faptul că Unai Simon va continua să fie portarul. Este cel care oferă cea mai mare siguranță, mai mare decât David Raya și Alex Remiro, și cel cu cea mai mare experiență internațională.
În apărare, după accidentările lui Alejandro Balde și Jose Gaya, sezonul lui Alejandro Grimaldo la Bayer Leverkusen ar trebui să-l facă indispensabil pe postul de fundaș stânga. Pe partea dreaptă, Dani Carvajal este prima opțiune, în fața lui Jesus Navas. Îndoielile, din cauza slăbiciunilor menționate anterior, apar în centrul defensivei, cu posibilitatea ca Nacho să fie introdus în locul unuia dintre jucătorii francezi.
La mijlocul terenului, doar Mikel Merino i-ar putea lua locul de titular lui Fabian. Dacă Pedri nu începe meciul, alte opțiuni diferite, dar la fel de compatibile, ar putea fi Alex Baena sau debutantul Fermin Lopez. Dani Olmo sau Mikel Oyarzabal ar putea fi de asemenea aduși în spate, dar numai în caz de nevoie extremă ofensivă.
În față, Olmo și Oyarzabal ar putea acționa și ca falși 9 în cazul în care Morata nu performează. Ferran Torres ar putea fi o alternativă bună pentru oricare dintre cei trei atacanți teoretic titulari.
Spania își continuă tradiția de a nu avea o mare vedetă care să strălucească de una singură. Nu are, de exemplu, niciun Kylian Mbappe pe care să se bazeze. Partea bună este că forța este în grup, în sensul că, dacă unul renunță sau nu mai poate, cel care îl înlocuiește menține același nivel. Într-un turneu precum acesta, când jucătorii sunt deja obosiți la final de sezon, este un factor distinctiv.
Posibilul 11 de start: Simon; Carvajal, Carvajal, Le Normand, Laporte, Grimaldo; Rodri, Pedri, Merino; Yamal, Morata, Nico Williams .
Pronostic:
Este întotdeauna dificil să prezici ce se va întâmpla, mai ales când te afli în grupa morții. Trei echipe pot avansa în runda a doua, dar este greu să fii printre cele mai bune echipe când există atât de multă calitate.
În orice caz, cu Italia care nu dă semne că ar fi la nivelul lor maxim și cu o Croația care depinde în mare măsură de ce poate genera veteranul Luka Modric din jobenul său magic, Spania ar putea avea o șansă bună să facă o impresie și să se califice de pe primul loc. Să nu uităm de Albania, care ar putea băga frica în oricare dintre cele trei favorite.
Cel puțin, ceea ce se poate cere Spaniei este să ajungă în sferturile de finală. Va fi o mare dezamăgire dacă nu va reuși asta.