Rivalitatea aprinsă dintre Țările de Jos și Germania de Vest a explodat în acel meci, când Frank Rijkaard și Rudi Völler au fost eliminați după un conflict tensionat – presărat cu insulte, scuipături și un haos general care a șocat lumea fotbalului. Mai mult decât un simplu meci, acel moment a devenit un simbol al orgoliului, tensiunii și al unui dramatism care a rămas în istorie.
Rivalitatea feroce dintre olandezi și germani: Rădăcini în istorie
Pentru a înțelege atmosfera tensionată din acea seară, trebuie mai întâi înțeleasă rivalitatea profund înrădăcinată dintre cele două națiuni fotbalistice. Deși tensiunea sportivă a crescut de-a lungul anilor, originile ei se regăsesc în istoria dureroasă a celui de-Al Doilea Război Mondial.
Ocupația nazistă a Țărilor de Jos în timpul războiului a lăsat cicatrici adânci, care au depășit sfera politică și socială, infiltrându-se și în fotbal.
Această tensiune a atins un vârf sportiv în finala Cupei Mondiale din 1974, când o echipă olandeză condusă de Johan Cruyff – considerată mai stilată și inovatoare – a fost învinsă de o formație germană vestică pragmatică și nemiloasă, chiar pe teren propriu, la München.
Pentru mulți fani olandezi, acea înfrângere încă durea în 1990 și alimenta ostilitatea care apărea de fiecare dată când cele două echipe se întâlneau.
Un meci încărcat de ostilitate
Înaintea confruntării din 1990, ambele echipe erau pline de talente remarcabile. Olanda era campioana Europei en-titre (Oranje câștigase Euro 1988, desfășurat în Germania de Vest), având în componență staruri precum Ruud Gullit, Marco van Basten și, bineînțeles, Frank Rijkaard.
Germania de Vest, condusă de căpitanul Lothar Matthäus și atacantul Rudi Völler, forma o echipă disciplinată și determinată.
Tensiunea s-a simțit încă din primul fluier. Faulturile s-au succedat rapid, iar niciuna dintre echipe nu a arătat vreo intenție de fair-play. Momentul definitoriu a venit în minutul 22: Rijkaard a primit cartonaș galben pentru un fault asupra lui Völler, iar în timp ce se pregătea să execute lovitura liberă, a scuipat în părul adversarului.
Völler s-a plâns arbitrului și a primit și el cartonaș galben. Din lovitura liberă care a urmat, Völler a atins mingea cu mâna și apoi a căzut la pământ – conform propriilor declarații, pentru a evita o coliziune cu portarul olandez Hans van Breukelen.
Totuși, Rijkaard și van Breukelen au avut o altă interpretare, considerând că Völler a simulat căzând în încercarea de a obține un penalty. Van Breukelen a reacționat furios, iar Rijkaard, deja iritat de comportamentul lui Völler, a escaladat conflictul răsucindu-i urechea și călcându-l pe picior.
Arbitrul a considerat că situația a depășit orice limită și i-a eliminat pe amândoi de pe teren. Pe când cei doi „problemați” părăseau gazonul, Rijkaard l-a scuipat a doua oară în părul lui Völler.
Imaginile cu Rijkaard au devenit iconice. Chiar și la decenii distanță, acest moment rămâne unul dintre cele mai notorii din istoria Cupei Mondiale. Presa germană i-a dat lui Frank Rijkaard porecla „Llama” (Cămilă) pentru gestul său.
Urmările incidentului
În ciuda dramei, meciul a continuat cu ambele echipe în 10 oameni. Germania de Vest a câștigat în cele din urmă cu 2-1, prin golurile lui Jurgen Klinsmann și Andreas Brehme, în timp ce Ronald Koeman a marcat un gol de consolare pentru olandezi.
Germania de Vest avea să cucerească ulterior trofeul, învingând Argentina în finală. Pentru Olanda, eliminarea timpurie a fost amară, mai ales după promisiunile și potențialul arătate la Euro 1988.
Surprinzător, în anii care au urmat, Rijkaard și Völler s-au împăcat. Cei doi au glumit chiar pe seama incidentului în interviuri ulterioare, demonstrând că ceea ce se întâmplă pe teren trebuie să rămână pe teren.