Până acum câteva luni, nimeni nu și-ar fi imaginat o asemenea seară, nici măcar cei care au crezut cu adevărat în ea. Miercuri, 21 octombrie, la ora 19:45, Giuseppe Sinigaglia, o arenă cochetă cu vedere spre apă, își deschide porțile pentru Manchester United De o parte se află clubul englez cu cele mai multe participări din istoria Champions League, de cealaltă — o echipă care abia a făcut primii pași în această competiție.
Cele două formații nu s-au mai întâlnit niciodată. Como nu mai înfruntase până acum o echipă engleză. Când arbitrul va fluiera startul, distanța dintre cele două istorii va părea și mai mare. Apoi însă va începe meciul, iar pe teren vor conta cu totul alte măsurători.
Como, fortăreața de pe lac
Como vine după o perioadă în care a încetat să se mai simtă oaspete. Duminică, la Florența, a câștigat cu 3-1 și a tranșat partida în patru minute: Liberali în minutul 31, Paz în minutul 35, apoi Douvikas, în repriza a doua, a închis tabela. Paz, cu un gol și o pasă decisivă, a primit nota 8,3. În palmaresul lui Cesc Fàbregas există însă o statistică ce cântărește mai mult decât orice pronostic: formația de pe malul lacului a câștigat de 32 de ori în 40 de meciuri pe teren propriu. Sunt cifre de fortăreață, nu de outsider, iar pentru echipele venite din deplasare Sinigaglia a devenit un loc incomod.
În Champions League, Como a cunoscut până acum ambele fețe ale competiției. La debut, victoria cu 4-1 în fața lui Leipzig a făcut valuri cu mult dincolo de Lombardia. În etapa a doua, la Rotterdam, înfrângerea cu 3-2 în fața lui Feyenoord a reamintit că aici orice neatenție se plătește. Cele două meciuri descriu bine echipa: suficient de fragilă pentru a fi umană, dar destul de îndrăzneață pentru a marca în orice scenariu.
Formația de pe malul lacului este al doisprezecelea club italian diferit care participă în Champions League și una dintre cele patru debutante ale acestei ediții, alături de LASK, Sabah și Viking. Este însă singura care a obținut accesul fără să treacă prin preliminarii, grație locului patru ocupat în Serie A — cea mai bună clasare din istoria clubului — care i-a adus și prima participare la o competiție UEFA. Înaintea ei, în Europa prin intrarea principală au mai pășit doar Leipzig, în 2017, Brest și Girona, în 2024.
United, un blazon de apărat
De cealaltă parte se află o echipă care își poartă blazonul atât ca pe o povară, cât și ca pe o promisiune. Pentru United este a 26-a participare în Champions League, un record englez, dar și prima după două sezoane de absență. Ultima participare, în 2023/24, s-a încheiat pe ultimul loc într-o grupă cu Bayern, Copenhaga și Galatasaray: o victorie, un egal și patru înfrângeri. De această dată, parcursul începuse mai bine. Înaintea deplasării de la Madrid, în faza ligii competițiilor europene, Red Devils legaseră șase victorii consecutive și nouă meciuri fără înfrângere.
Victoria lui Atlético cu 2-0, pe 13 octombrie, a întrerupt ambele serii. Cinci zile mai târziu, pe Elland Road, a urmat remiza cu 1-1 în derby-ul Penninilor cu Leeds, după ce Mbeumo i-a adus pe oaspeți în avantaj în minutul 35, înainte ca adversarii să egaleze. Sunt șase meciuri fără victorie în toate competițiile. Michael Carrick trebuie să oprească declinul chiar acolo unde echipa suferă cel mai mult, în deplasare: în Champions League a câștigat o singură dată în ultimele zece partide. Acea victorie, printr-o coincidență interesantă, datează chiar din prima sa zi pe banca tehnică: 2-0 la Villarreal, în noiembrie 2021.
Cifrele nu vorbesc însă doar despre dificultăți. Împotriva echipelor italiene, United a pierdut doar două dintre ultimele 16 meciuri, înregistrând zece victorii și patru egaluri. În deplasare, în Italia, a pierdut o singură dată în ultimele opt partide, cu patru victorii și trei remize. Iar un alt detaliu promite spectacol: niciuna dintre ultimele 50 de partide europene ale englezilor nu s-a încheiat fără goluri.
Este o confruntare care pare să se scrie singură. De o parte, Fàbregas, fostul mijlocaș care și-a construit echipa după propria imagine, cu mingea în centrul jocului și curajul de a o juca. De cealaltă, un club istoric și rănit, condus de Carrick, la rândul său fost regizor și om al unei alte epoci de mari seri europene, aflat în căutarea unui răspuns venit de pe teren, înaintea celui oferit prin declarații. Pe malul lacului se pregătește noaptea la care Como visase și în care acum poate juca rolul principal.