Ceremonia de aprindere a flăcării olimpice are loc, de obicei, printre ruinele Templului Herei, vechi de 2.600 de ani, lângă stadionul unde s-au născut Jocurile Olimpice în anul 776 î.Hr.
Însă prognoza meteo pentru peninsula Peloponez anunță ploi pentru miercuri, astfel că razele soarelui nu vor putea aprinde oglinda parabolică folosită de actrițele îmbrăcate ca preotese antice, așa cum se obișnuiește la această ceremonie.
Din acest motiv, organizatorii au mutat ceremonia la muzeul arheologic din Olympia, unde se află una dintre cele mai faimoase sculpturi clasice ale Greciei, Hermes cu micul Dionysos, realizată de Praxiteles.
Grecul Petros Gaidatzis, medaliat cu bronz la canotaj la Jocurile Olimpice de la Paris 2024, a fost desemnat primul purtător al torței, pentru a da startul traseului grecesc al ștafetei flăcării olimpice.
Inițial, pentru acest moment fusese ales schiorul greco-american Alexandros Ioannis Ginnis, însă vicecampionul mondial la slalom din 2023 a fost nevoit să se retragă după ce a suferit o accidentare la un antrenament săptămâna trecută.
Cei doi primi ștafetiști italieni vor fi două legende ale sporturilor de iarnă: dublă campioană olimpică la schi fond, Stefania Belmondo, și legenda saniei, Armin Zoeggeler.
După o ceremonie de predare pe 4 decembrie pe Stadionul Panathenaic din Atena, unde au avut loc primele Jocuri Olimpice moderne în 1896, flacăra va fi dusă la Roma pentru un traseu de 63 de zile și 12.000 de kilometri, prin principalele orașe ale Italiei și situl arheologic de la Pompei.
Între 6 și 22 februarie
Între 6 și 22 februarie, Italia va găzdui pentru a treia oară Jocurile de Iarnă, iar Jocurile Paralimpice se vor desfășura între 6 și 15 martie.
Competițiile pe gheață vor avea loc la Milano, în timp ce Bormio și Cortina vor găzdui probele de schi alpin, Anterselva va fi gazda biatlonului, iar Val di Fiemme a schiului nordic.
O altă stațiune alpină, Livigno, va fi locul de desfășurare pentru snowboard și schi freestyle.
Chiar dacă locațiile pentru probele în aer liber sunt la altitudini suficiente, organizatorii Jocurilor plănuiesc să producă 2,4 milioane de metri cubi de zăpadă artificială, ceea ce va necesita 948.000 de metri cubi de apă.
Italia este țara europeană care folosește cel mai mult zăpadă artificială: peste 90% dintre pârtiile de schi utilizează sisteme de producere a zăpezii, potrivit unui raport publicat în aprilie de grupul de mediu italian Legambiente.
Conform unui studiu din decembrie 2024 publicat în International Journal of Climatology, cantitatea de zăpadă acumulată în Alpii italieni s-a înjumătățit în ultimul secol.