Jucătorul spaniol s-a ciocnit cu portarul Jesus Owono în prelungirile meciului de luni (2) și și-a pierdut cunoștința pe teren. De Miguel a suferit un stop cardiac în ambulanță și a fost resuscitat, dar starea sa neurologică s-a deteriorat în timpul nopții, iar marți dimineață (3) a murit.
Citește și: Atacantul lui Tenerife, Jesus de Miguel, a murit în urma unei lovituri primite pe terenul de joc
În opinia lui Fabrício Braga, episodul prezintă caracteristicile unei situații cunoscute sub numele de commotio cordis, o afecțiune rară în care un impact în zona toracelui provoacă o alterare a activității electrice a inimii, declanșând o aritmie potențial fatală.
„Este ceva neobișnuit, dar se numără printre cauzele morții subite asociate sportului”, a explicat medicul după ce a reanalizat imaginile ciocnirii și lipsa unei intervenții imediate pentru Jesús de Miguel.
Potrivit cardiologului, cel mai probabil, genunchiul primit de atacant a lovit toracele exact într-un moment specific al ciclului electric al inimii, provocând o aritmie.
În astfel de cazuri, inima încetează să mai pompeze sângele în mod corespunzător, ceea ce duce la stop cardiac.
Braga subliniază că, spre deosebire de ceea ce ar putea sugera imaginile ciocnirii, nu a existat neapărat o leziune structurală sau o ruptură de organe. În majoritatea cazurilor de commotio cordis, inima este sănătoasă din punct de vedere anatomic, iar problema este în esență una electrică.
„Probabil a fost o moarte electrică, posibil reversibilă prin acordarea îngrijirilor adecvate”, a afirmat el, precizând că încă nu există informații din necropsie care să permită confirmarea cauzei morții.
Lipsa intervenției pe teren este fatală
Cel mai important aspect evidențiat de Braga este că, în cazul unei intervenții adecvate, jucătorul ar fi avut 100% șanse de supraviețuire. Medicul afirmă că, potrivit imaginilor transmise, se pare că nu s-au efectuat manevre de resuscitare, nu s-a folosit un defibrilator și ambulanța nu a intrat pe teren.
„Ați văzut vreo ambulanță? Eu am văzut cum omul s-a prăbușit, iar o targă a fost scoasă în fugă spre vestiare. Este absurd”, a criticat el. „Au fost preocupați să-i imobilizeze gâtul”, a adăugat.
„Dacă defibrilatorul ajunge în trei minute, șansa de reușită este de 100% și, cu siguranță, așa ar fi fost și în cazul lui Jesús”, a garantat Braga, unul dintre medicii prezenți la meciul din NFL disputat la Rio.
Protocolul salvează vieți
Protocolul internațional prevede ca un sportiv care se prăbușește pe teren să primească imediat îngrijiri chiar la locul incidentului, cu excepția cazului în care există un risc extern care împiedică procedura.
„El cade încă acuzând dureri, probabil având încă un ritm cardiac care generează un anumit tip de puls, apoi își pierde cunoștința și intră în stop cardiac”, a analizat Braga.
Prima măsură trebuie să fie verificarea absenței pulsului și începerea imediată a masajului cardiac, în timp ce o altă persoană aduce un defibrilator extern automat (DEA). Aparatul identifică existența unui ritm cardiac care necesită un șoc electric și, atunci când este nevoie, aplică descărcarea pentru a încerca să inverseze aritmia.
„S-a prăbușit pe teren, medicii constată situația și încep imediat masajul cardiac, apoi permit ambulanței să intre. Masajul începe acolo, ritmul este restabilit, jucătorul este urcat în ambulanță și dus la spital. Acesta este protocolul”, a rezumat el.
Braga a amintit și că, potrivit cerințelor FIFA, cluburile trebuie să aibă defibrilatoare disponibile pe banca de rezerve.
„La Fluminense nu există meci fără ca defibrilatorul să fie pe banca de rezerve”, a povestit cardiologul, care, în urmă cu doi ani, a fost responsabil și pentru diagnosticarea miocarditei mijlocașului Paulo Henrique Ganso.
Rapiditatea intervenției este decisivă nu doar pentru restabilirea bătăilor inimii, ci și pentru evitarea unor leziuni neurologice ireversibile.
„Dacă trec cinci minute, șansa de reversie devine foarte mică. (...) Întârzierea începerii procedurilor, despre care s-a documentat pe larg că sunt necesare, mai ales în sport, este un dezastru”, a afirmat el.
Medicul a explicat și că deteriorarea neurologică menționată de Tenerife este compatibilă cu posibilitatea ca inima să fi rămas oprită o perioadă îndelungată înainte de resuscitare.
„Cu cât trece mai mult timp, cu atât cresc șansele de a reporni inima, dar creierul suferă leziuni ireversibile”, a explicat el.
Cazul Eriksen, un reper în acordarea îngrijirilor
Pentru a ilustra modul în care ar trebui să se desfășoare intervenția, Fabrício Braga a amintit cazul danezului Christian Eriksen, care a suferit un stop cardiac în timpul Campionatului European din 2021 și a fost resuscitat imediat, chiar pe teren.
Cardiologul l-a menționat și pe Anthony Van Loo, fost fotbalist belgian care juca având un defibrilator implantabil, din cauza unei boli cardiace diagnosticate încă de la juniori. În timpul unui meci, aparatul a identificat o aritmie și a aplicat automat un șoc, permițându-i sportivului să-și recapete rapid cunoștința.
„Van Loo a căzut, defibrilatorul a funcționat, s-a ridicat și voia să execute autul”, și-a amintit medicul lui Flu.
Braga, care organizează și CardioFut, un eveniment desfășurat pe stadionul Maracanã și dedicat dezbaterii despre sănătate și medicină în fotbal, a subliniat că tragedia nu trebuie să-i îndepărteze pe oameni de activitatea sportivă. „Sportul salvează vieți. Sedentarismul ucide”, a spus el.
Cardiologul consideră însă că episoade precum cel al lui Jesús de Miguel trebuie să declanșeze o reflecție asupra pregătirii cluburilor și aplicării protocoalelor de urgență.
„Este imposibil să nu fi existat o ambulanță acolo. De ce nu a intrat pe teren? De ce nu era un defibrilator?”, s-a întrebat el.
„A fost șocant. Imaginea tărgii care aleargă va deveni un reper în multe congrese de cardiologie.”