Drumul lor spre o finala istorică a Cupei Mondiale, în 2018, a fost precedată de concedierea târzie a antrenorului Ante Čačić chiar înainte de ultimul meci de calificare și de faptul că talismanul echipei, Luka Modrić, a fost acuzat de mărturie mincinoasă în procesul lui Zdravko Mamić, ceea ce a reprezentat o mare pată pe moștenirea sa în ochii publicului larg. Acum, Croația pare să aibă un moral destul de bun ca finalistă a ultimei Cupe Mondiale și proaspătă participantă în Top 4 al Ligii Națiunilor. Este acesta un semn rău?

Neînvinsă în ultimele cinci partide consecutive, în ciuda faptului că s-a confruntat de patru ori cu Nemesis-ul lor de la Cupa Mondială, Franța și Danemarca, naționala Croației se confruntă cu un nucleu îmbătrânit de jucători și este pregătită pentru ceea ce ar putea fi cântecul de lebădă al unei mari generații. Cu mai multă profunzime în joc, cu o încredere sporită și fără accidentări, cu pase scurte și posesie prelungită, Croația pare a fi o echipă amenințătoare.

Antrenorul Zlatko Dalić, un om cu o credință puternică, și-a petrecut o bună parte din pregătirea pentru Cupa Mondială într-un pelerinaj de 130 de kilometri, din orașul său natal Livno până la un sanctuar catolic din Međugorje. Pot băieții săi în tricouri în carouri să parcurgă distanța și de această dată?

Puncte forte

Ar fi ușor să uităm acum că, în epoca pandemiei, Croația a alcătuit probabil cea mai slabă echipă defensivă din elita Europei. Între parcursul lor până în finala Cupei Mondiale și vara trecută nicio altă echipă de la Euro 2020 nu a avut o medie de goluri primite, pe meci, mai mare decât Croația. Asta nu mai pare a fi acum o problemă, pentru că nicio altă echipă nu a mai reușit să împiedice numărul ocaziilor de gol, în Liga A, precum Croația.

Pe de altă parte, cei doi veterani atât de iubiți de suporteri sunt încă în formă. Ei nu mai depun efortul fizic de dinainte, dar asta nu înseamnă că nu mai au performanțe. Modrić și-a adus aportul decisiv la câștigarea meciurilor cu Danemarca și Austria din septembrie, la scurt timp după ce a împlinit 37 de ani, ducând Croația pe primul loc în grupă. Patrunderile sale în suprafața de pedeapsă adversă au fost în număr de 13 în Nations League, aproape dublu față de totalul celorlalți jucători la un loc (Lovro Majer având 7). 

Perišić, pe de altă parte, nu a evoluat în majoritatea meciurilor din Nations League, dar a fost omul de bază al Croației în preliminariile Cupei Mondiale. Împlinind 34 de ani în februarie, aceasta ar putea fi ultima sa șansă de a adăuga mai multe reușie la cele nouă pe care le are deja la turnee finale (din 14 meciuri), o cifră oricum impresionantă.

Puncte slabe

La prima vedere, Croația pare a fi o echipă bine echilibrată, capabilă să marcheze suficient și să primească foarte puține goluri. Dar, dacă vom privi lucrurile mai în profunzime, vom sesiza anumite probleme gata să explodeze. În primul rând, cele 8 reușite marcate în dificila lor grupa din Nations League par în regulă, doar că ambele goluri marcate împotriva Franței au fost din penalty-uri, iar alte două reușite au venit tot în urma unor faze fixe. Asta înseamnă că jumătate din total se datorează în mare parte hazardului. Îar meciul de deschidere contra Austriei, o înfrângere cu 3-0, a fost singurul meci din Nations League în care majoritatea șanselor de gol nu au provenit din faze fixe. Aceasta este o dependență uluitoare față de perioadele moarte ale jocului, care se datorează în mare parte lipsei de idei tactice din partea lui Dalić, dincolo de "dați-i mingea maestrului Modrić și vedeți ce ce se întâmplă". Croația nu este greu de citit, conducând aproape jumătate din acțiunile sale de după Euro 20202 pe partea stângă (47,5%). 

Pentru o echipă cu unii dintre cei mai buni pasatori din primele cinci ligi ale Europei, ne referim la Brozović, Kovačić și Modrić, lipsa unor atacanți centrali este deosebit de dezamăgitoare. Este, în mare parte, ceea ce i-a costat și rezultatul meciului cu Austria, toate cele trei șuturi pe poartă abia dacă au amenințat portarul advers.

De asemenea, merită să urmărim Croația în această grupă, deoarece toate cele trei adversare ale sale, Belgia, Maroc și Canada au formule de joc cu trei fundași centrali, iar Croația a avut mult ”de furcă” cu acel 3-5-2 al Austriei în Liga Națiunilor.

Echipa standard:

D. Livaković - J. Juranović, M. Erlić, J. Gvardiol, B. Sosa - L. Modrić, M. Brozović, M. Kovačić - M. Pašalić, A. Kramarić, I. Perišić

Aceasta este o echipă foarte bine construită în jurul trio-ului stabil de mijlocași centrali, chiar dacă deblocarea lui Kovačić rămâne o provocare pentru Dalić. După ce a fost introdus vara trecută pe postul de fundaș stânga, Joško Gvardiol pare să fie titularizat în centrul apărării, de unde va lispi Šime Vrsaljko, care a fost forțat să se retragă din activitatea internațională la sfârșitul lunii august, din cauza numeroaselor accidentări.

În poartă, situația pare un pic neclară datorită câtorva prestații sigure ale lui Ivica Ivušić de la Osijek, cea mai notabilă fiind evoluția sa din meciul cu Franța. În flancul drept, Lovro Majer de la Rennes este ”wild cardul” turneului. EL va fi folosit ca o falsă aripă dreaptă, care se va ascunde în interior, asta după ce accidentarea lui Rebić i-a redus lui Dalić posibilitățile pe bandă.

Ceea ce persistă, însă, este absența unui atacant de careu. Andrej Kramarić nu mai are forma de dinainte de Euro 2020, astfel încât presiunea imensă care este asupra lui Dalić de a găsi un atacant potrivit pentru steaua lui Hoffenheim este ridicată. Kramarić a avut toate șansele de a prinde un loc de titular în calificări, dar nu a făcut-o, rotindu-se cu Ante Budimir în Nations League, unde a adunat doar un șut slab din interiorul careului în 250 de minute de joc. Să nu fiți surprinși dacă Marko Livaja, MVP-ul sezonului trecut în Croația, cu 32 de goluri pentru Hajduk, va sări la un moment dat peste amândoi.

Cea mai mare concurență

Rezultatele modeste ale defensivei nu ar trebui să ne surprindă, mai ales că Dalić a rulat nouă perechi diferiți de fundași centrali în 13 jocuri de la încheierea Euro. Inițial, Dalić părea hotărât să rămână cu Lovren și Domagoj Vida, dar cei doi veterani s-au dovedit a fi în scădere de formă. Vida este mai mult ca sigur la apusul carierei, dar primul este încă un fotbalist foarte ambițios, căpitan la Zenit, care nu se va mulțumi cu ușurință cu banca de rezerve. 

Pe de altă parte, atât Martin Erlić (24 de ani), cât și Josip Šutalo (22 de ani) s-au anunțat ca o pereche improvizată în meciurile cu Franța și Danemarca, dându-i mari bătăi de cap lui Dalić, care nu-și poate permite foarte mult să îi lase pe banca de rezerve pe Lovren și pe Gvardiol. Šutalo, cel mai bun fundaș central din țară în 2021/22, ar putea avea un avantaj față de cei doi, datorită formei bune prin care trece.

Pronostic

Croația nu va putea să domine un trio bine structurat de adversari. Îi va fi greu să marcheze, chiar dacă va înregistra procente foarte mari de posesie a mingii. Vicecampionii vor părăsi în mod surprinzător faza grupelor, după o remiză fără goluri cu Maroc, un frustrant 1:1 cu Canada și o înfrângere în ultimul meci contra unei Belgii în plină expansiune.