Conform experimentului, care este deja testat, atleții vor avea o zonă desemnată mai mare pe pistă pentru a-şi lansa săritura, care va fi apoi măsurată de la punctul exact de desprindere până la locul în care aterizează pe nisip.

În prezent, măsurarea săriturii începe de la pragul de plastilină până la urma săriturii în nisip. Atingerea pragului de plastilină (10 cm) atrage anularea săriturii.

World Athletics a venit cu ideea de a se asigura că ”fiecare săritură contează”, după ce datele statistice au indicat că o treime din toate săriturile de la Campionatele Mondiale din vara trecută au fost anulate, pentru că atleții au depăşit pragul.

Noul concept va fi testat inițial la concursuri la categorii inferioare de vârstă în acest an şi, dacă se dovedeşte a fi de succes, ar putea fi lansat pentru competițiile de elită din 2026, înaintea Jocurilor Olimpice de la Los Angeles din 2028.

Invitat la podcastul Anything But Footy, directorul executiv al World Athletics, Jon Ridgeon, a explicat: ”Încercăm să abordăm evenimentele care probabil sunt mai puțin populare. Cum le putem face mai populare, mai incitante, mai captivante? Dacă la săritura în lungime, la Campionatele Mondiale, o treime din toate săriturile nu au contat.

”Asta nu funcționează. Este o pierdere de timp. Deci testăm o zonă de decolare mai degrabă decât un prag de bătaie. Vom măsura de unde decolează sportivul până unde aterizează în groapă. Deci testăm o zonă de desprindere mai degrabă decât un prag de desprindere.

”Asta înseamnă că fiecare salt contează. În acelaşi timp, găsim modalități prin care putem obține rezultate instantanee, astfel încât să nu aşteptăm 20 până la 30 de secunde înainte ca rezultatul să apară. Îl primim instantaneu”.

Săritura în lungime este o probă care a fost prezentă la toate olimpiadele din era modernă, începând cu Atena 1896.