Gradul de responsabilitate a făcut diferența în dictarea sancțiunilor în cazurile româncei Simona Halep, respectiv al polonezei Iga Swiatek, a explicat Karen Moorhouse, directorul general al Agenției internaționale pentru integritatea tenisului (ITIA), într-un interviu acordat AFP.
Iga Swiatek şi Simona Halep, foste numărul unu mondial, au fost testat pozitiv pentru substanțe interzise, la doi ani distanță, dar au primit sancțiuni radical diferite (o lună de suspendare pentru Swiatek şi patru ani, redusă în apel la 9 luni, pentru Halep).
Întrebată cum poate explica această 'diferență de tratament', aşa cum a calificat-o Simona Halep, conducătoarea ITIA a precizat că, în cazul Igăi Swiatek, testul pozitiv s-a datorat unor medicamente contaminate și că, din acest motiv, gradul ei de responsabilitate a fost foarte limitat, ceea ce a dus la o suspendare de doar o lună.
În ceea ce privește cazul Simonei Halep, aceasta a menționat că este un caz extrem de complex, dar că TAS a recunoscut că testul ei pozitiv s-a datorat unui supliment contaminat.
Pentru a determina gradul de responsabilitate al Simonei Halep, TAS a ținut cont de natura produsului în cauză, care nu era un medicament, și de măsurile de precauție luate de jucătoare pentru a limita riscul de contaminare.
În urma analizei acestor factori, TAS a impus o suspendare de nouă luni.
Cazul controversat al lui Jannik Sinner
Karen Moorhouse a comentat, totodată, criticile primite de ITIA după cazul italianului Jannik Sinner, actualul lider al clasamentului ATP, al cărui test pozitiv a fost dezvăluit cu o întârziere de câteva luni, la fel ca şi în cazul polonezei Iga Swiatek.
”Întotdeauna încercăm să fim cât se poate de transparenți, respectând în acelaşi timp regulile. Problemele de comunicare în jurul cazului Sinner au dezvăluit poate o înțelegere greşită a regulilor noastre privind anunțarea testelor pozitive şi suspendărilor provizorii: oamenii au crezut în mod eronat că anunțăm teste pozitive, când de fapt anunțăm suspendări provizorii”.
”În ambele cazuri, regulile au fost respectate: jucătorii au contestat suspendarea provizorie în termenul de zece zile prevăzut în textele noastre. Şi pentru că apelul lor a avut succes, suspendările provizorii nu au fost făcute publice. Dacă am fi făcut altfel, ne-am fi încălcat propriile reguli”, a explicat Moorhouse.
ITIA a acceptat explicațiile lui Jannik Sinner, care susține că testul său pozitiv s-a datorat unei contaminări cu clostebol, după un masaj făcut de un membru al echipei sale.
Întrebată dacă îi va sancționa pe membrii staffului tenismanului italian în viitor, directoarea ITIA a răspuns: ”Regulile noastre se bazează pe Codul Mondial Antidoping, care cuprinde mai multe infracțiuni care pot fi comise de anturajul unui jucător: medic, antrenor, agent...”
”Dar cele mai multe dintre infracțiunile în cauză presupun o intenție. În cazul Sinner, conform expertizei juridice pe care am primit-o, nu exista nicio justificare pentru a urmări pe cineva din anturajul său. Nu au existat încălcări ale regulilor programului antidoping din tenis, care se bazează pe Codul Mondial Antidoping. Ca parte a dezvoltării formării noastre, încercăm cu adevărat să le facem accesibile anturajului jucătorilor”.